România trebuie să se focuseze pe încurajarea producției autohtone și a
exporturilor, în contextul în care oportunitățile pentru produsele
,,made in Romania’’ vor fi semnificative pe termen mediu și lung.
Temerile investitorilor privind siguranța investițiilor și a produselor
,,made in China’’ sunt de natură să accentueze fenomenul de relocarea a
unor facilități de producție în Europa, iar România trebuie să facă
toate eforturile administrative și logistice pentru a se afla pe lista
țărilor atractive pentru investiții greenfield, arată o analiză
realizată de experții de la Moneycorp România.
De la #cumpărăromânește la #produsînromânia. Economia românească se află
în blockstart pentru relansarea economică. Cu ce va veni România în fața
cererii de produse și servicii la nivel european, în condițiile în care
peste 70% din exporturile țării sunt către țările UE? Cum vom reuși să
depășim această criză economică și de ce sunt importante exporturile în
reconstrucția economică?
Experții de la Moneycorp susțin că într-o economie puternic afectată de
efectele pandemiei de coronavirus, mulți investitori vor privi cu
destule rezerve piața chineză, principalul exportator al lumii. Faptul
că lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt atât de ușor, urmare a
crizei sanitare, îi va face pe mulți să își regândească portofoliul de
furnizori si locatia acestora, focusul fiind pe apropierea producției de
zona de desfacere, de clientul final.
În noul context internațional, în care SUA și UE își regândesc
strategiile macroeconomice, firmele românești au șanse să câștige
contracte semnificative, în condițiile în care gama de produse de export
a crescut semnificativ în ultimii ani.
,,România a înregistrat, în 2019 cel mai bun rezultat din istorie în
materie de exporturi, de 69 miliarde de euro, în linie cu estimările
noastre’’, spune Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România.
,,2020 a început bine însă perioada de lockdown, generată de pandemie,
precum și următoarele luni de relansare graduală a activității vor eroda
puternic din potențialul de export. În acest context, estimările noastre
indica un nivel al exporturilor de 60 miliarde de euro în acest an și o
revenire către granița de 70 de miliarde de euro în 2021’’, a mai spus
acesta.
Spre comparație, în 2010, economia românească raporta exporturi de 37,3
miliarde de euro, la jumătate față de cele din 2019. 76,6% din exporturi
au mers, anul trecut, către țările din Uniunea Europeană.
,,Evoluția exporturilor românești va depinde, în principal, de modul în
care principalii noștri parteneri comerciali din Europa, Germania,
Italia și Franța își vor reveni din punct de vedere economic. Premizele
sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere pachetele
financiare uriașe anunțate de Bruxelles pentru relansarea economiei
europene, totul va depinde de modul în care economiile din zona euro vor
conlucra pentru revenirea economică’’, a mai spus Bucur.
Pentru România, spun experții de la Moneycorp, următoarea perioadă va
aduce o serie întreagă de oportunități în condițiile în care, din punct
de vedere al raportului preț-calitate, produsele românești se află
într-o zonă atractivă, de la materiale de construcții la produse
agroalimentare, textile și mașini.
,,Europenii vor fi mai atenți la preț și la proveniența mărfurilor’’,
estimează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România. În acest
context, spune expertul, dând exemplu sectorul auto, ,,noile modele
Dacia – Logan 3 și Sandero, ce vor fi lansate în toamnă, alături de noul
Ford Puma produs la Craiova, se vor afla în prim-plan, așa cum Logan-ul
și Duster-ul s-au vândut excelent în timpul crizei financiare din
2009’’.
Principalele produse de export ale României au fost, în 2019, mașinile
și dispozitivele electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele
de transport (18,4%), mobilier, materiale de construcții și alte produse
(12,5%), produsele agroalimentare (10,4%), produsele chimice și mase
plastice (9,2%), produsele metalurgice (8,6%), textile, confecții,
pielărie, încălțăminte (7,8%) și produsele minerale (4%).
România a exportat cel mai mult produse și servicii în Germania, de 15,4
mld.euro (29,3% din total), Italia – 7,7 mld.euro (14,7%), Franța – 4,7
mld.euro (9%), Ungaria – 3,3 mld.euro (6,3%), Marea Britanie 2,5
mld.euro (4,9%), Polonia – 2,4 mld.euro (4,6%), Bulgaria – 2,4 mld.euro
(4,6%) și Cehia 2,1 mld.euro (4,1%).
Pe lista destinațiilor de export ale produselor ,,made in Romania’’,
s-au mai aflat, în ordinea valorii, Olanda, Spania, Austria, Slovacia,
Belgia, Grecia și Suedia.
Din țările din afara UE, cele mai căutate destinații de export pentru
produsele românești au fost Turcia (2,2 miliarde euro), SUA (1,3
mld.euro), Rep. Moldova (1,2 mld.euro) și Rusia (1 mld.euro)
#PRODUSÎNROMÂNIA, UN EFORT NAȚIONAL
Potrivit analizei Moneycorp, evoluția exporturilor românești va depinde,
într-o măsură semnificativă, de modul în care autoritățile vor sprijini
relansarea economiei.
Programul IMM Invest și cel destinat marilor companii, luat în calcul de
guvern, trebuie însoțite, potrivit experților, de o politică de
stimulare a investițiilor de tip greenfield, prin facilități fiscale și
administrative.
,,Într-o Europă în care toate țările vor concura pentru a atrage
investiții, România, cu un cost operațional redus în comparație cu
țările din regiune, are șanse să reprezinte o destinație importantă
pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage
capitalul străin. Relevant este exemplul Poloniei care a reușit, recent,
să atragă o investiție de 1 mld. euro de la Microsoft, ca parte a
planului său la nivel global de a oferi startup-urilor, antreprenorilor,
IMM-urilor și autorităților servicii cloud securizate’’, spune Claudiu
Ghebaru, Senior Dealer în cadrul companiei.
,,Dezvoltarea unor programe de stimulare a producției, cu fonduri UE sau
de la bugetul de stat, sunt de natură să ofere un boost semnificativ
economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra
revoluții industriale, Industry 4.0, la care și România va trebui să
adere. Digitalizarea, robotizarea și noile tehnologii reprezintă un
domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu
potențial excelent de export’’, a mai adaugat acesta.
Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport
(rutier, aerian, feroviar, naval) este de natură să susțină investițiile
greenfield în economie, singurele care pot aduce o evoluție economică
solidă, predictibilă.
,,De la #cumpărăromânește trebuie să evoluăm cât mai mult spre zona de
#produsînromânia, către dezvoltarea unor lanțuri de business locale în
toate sectoarele cu potențial, de la agricultură la industria
prelucrătoare, care să ofere produse și servicii de calitate. Este
nevoie de un efort susținut al mediului de afaceri și al statului către
o reconstrucție economică pe baze sustenabile si predictibile, care să
ofere o alternativă la importuri și o ofertă competitivă la exporturi’’,
a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.
Potrivit experților, într-un mediu valutar volatil și a presiunilor
economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul
tot mai mult folosirea unor produse si strategii de hedging.
„Fluctuațiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piață
financiară dezvoltată dar, în același timp, pot reprezenta un risc
semnificativ pentru companiile care desfășoară operațiuni de import sau
export. O mișcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct
și negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul
celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte
semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc
instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză și
incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o
creștere a volatilității cursului de schimb pentru majoritatea
perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra
marjei comerciale. Cred că orice companie își dorește o diminuare a
volatilității și o creștere a predictibilității, cel puțin pe termen
scurt și mediu”, menționează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al
Moneycorp Romania.
Potrivit acestuia, cel mai de bază și eficient produs de hedging
(acoperirea riscului valutar) este tranzacționarea la termen (Forward).
Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate
cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.
Diferența nivelului de dobandă, între EUR/USD/GBP pe de o parte și RON
pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgator în special
pentru exportatori (companiile care vând valută și cumpără RON) datorită
unui nivel al cursului de schimb superior față de cel oferit ‘la vedere’
în momentul încheierii tranzacției. Aceasta reduce costul asociat unei
astfel de tranzacții și rămâne un produs pur de acoperire a riscului
valutar.
Prezentă din 2016 în România, Moneycorp este cea mai mare instituție de
plăți din Europa. În 2019, compania a tranzacționat la nivel global
peste 40 miliarde de Euro și a efectuat plăți către peste 190 de țări.
Moneycorp a câștigat, tot în 2019, premiul Best Money Service Provider
în cadrul ceremoniei anuale World Banking Awards din Londra.
În România, Moneycorp lucrează cu peste 700 de companii Corporate si
IMM-uri, din domenii diverse precum IT&C, Asigurări, Echipamente
Industriale, FMGC sau Medical.
