Acum 161 de ani, românii din Moldova și Țara Românească alegeau să se
unească, cu gândul la un stat unitar, cu drepturi și avantaje egale
pentru toți locuitorii. Anii au trecut și, dincolo de politică, de
unirea administrativă și de legăturile sociale, din punct de vedere
economic, al investițiilor regionale și al infrastructurii, unirea a
întârziat să apară. Nici acum, după 161 de ani, nu avem nici măcar un
drum fezabil care să lege cele două provincii, iar căile feroviare se
destramă pe zi ce trece, arată o analiză a companiei de consultanță
Frames.
Din punct de vedere economic, cele două foste principate sunt, în
prezent, mai separate ca oricând, spun analiștii.
Țara Românească, în principal Bucureștiul și Ilfov-ul, se află la cel
mai ridicat nivel de prosperitate din istorie, în timp ce Moldova a
ajuns polul sărăciei din Uniunea Europeană.
Potrivit datelor de la Comisia Națională de Prognoză, București-Ilfov a
realizat, anul trecut, un PIB de 276,3 miliarde de lei, adică aproape un
sfert din PIB-ul național, cifrat la 1.040 de miliarde de lei.
La polul opus, cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est (Bacău,
Botoșani, Iași, Suceava și Neamț), luate în calcul în analiza Frames, au
realizat, împreună, nici jumătate din această sumă – 107,1 miliarde lei.
Nici în acest an, nu se întrevede o îmbunătățire a situației. CNP
estimează că Regiunea București-Ilfov va realiza un PIB de 297,7
miliarde de lei, în timp ce Regiunea Nord-Est abia va ajunge la 116,7
mld.lei.
,,Estimările indică o adâncire a discrepanțelor economice la nivel
regional, în anii următori, iar datele din Buzău, Vrancea, Galați,
Brăila, Ialomița, Dâmbovița, Argeș și celelalte județe din Țara
Românească, confirmă această tendință. Perspectivele PIB-ului la nivel
regional indică un avans de 83,8 mld.lei pentru zona Capitalei, până în
2023, și de numai 39,3 mld.lei pentru cele cinci județe din Moldova,
arondate Regiunii Nord-Est’’, arată analiza Frames.
Cum s-a ajuns în această situație? ,,Moldova n-a reprezentat, niciodată
în istoria recentă, o prioritate reală pentru guvernanții de la
București. Nici lobby-ul local nu a funcționat, politicienii și
administratorii din județele Moldovei nereușind să impună niciun proiect
major de dezvoltare care să permită atragerea investitorilor, creșterea
nivelului de trai’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.
,,Dincolo de perioada comunistă, când discrepanțele erau ceva mai
temperate, ca urmare a planurilor de industrializare forțată, după
Revoluție, Moldova a rămas în urmă la capitolul investiții în
infrastructură și a întârziat să ofere oportunitățile de business care
să atragă investitori’’, a mai spus acesta.
După ce, în anii 90, județele Moldovei deveniseră polul lohn-ului
românesc, treptat și aceste business-uri s-au închis, iar forța de muncă
a început să emigreze masiv spre Occident și în zonele mai bogate din
țară, precum Bucureștiul.
La polul opus, Țara Românească, regiune în care București-Ilfov
reprezintă principalul pol de atracție pentru investitori, a beneficiat
de investiții, de politici publice, de facilități care au adus o
creștere economică substanțială, care au atras ca un magnet forța de
muncă, inclusiv din Moldova.
Așa s-a ajuns ca, potrivit datelor BNR, București-Ifov să atragă
investiții străine directe de 49,2 mld.euro la nivelul anului 2018, iar
județele din Nord-Estul țării de numai 1,92 mld.euro.
Dincolo de aportul la PIB, de situația investițiilor, de lipsa
infrastructurii, nici în plan social idealurile unirii nu au devenit
realitate. Salariile, principalul indicator al prosperității
populației, au evoluat diferit în cele două regiuni.
În Vaslui, de exemplu, salariul mediu net a crescut, din 2014 până în
prezent, cu numai 1300 de lei, la 2516 lei, în timp ce în București,
venitul mediu net a ajuns anul trecut la 3946 lei, în creștere cu 1555
lei.
,,În toți acești ani, mai ales după Revoluție, moldovenii au câștigat
mai puțin ca cei din Muntenia. Iar acest lucru s-a transpus într-o
degradare semnificativă a nivelului de trai, în toate sectoarele, de la
sănătate la educație și cultură’’, arată analiza.
Singurul județ care se apropie de situația din Capitală, din prisma
salariilor, este Iașiul care, pe fondul evoluției economice positive din
ultimii ani (IT, telecom etc.), a raportat un salariu mediu net de 3096
de lei în 2019, cu un avans aproape identic în cifre reale cu
Bucureștiul.
La nivel național, în București se câștigă, de altfel, cele mai mari
salarii, județele Moldovei aflându-se pe locurile 4 (Iași – 3096 lei),
12 – Bacău (2778 lei), 23- Botoșani (2617 lei), 28 – Neamț (2546 lei),
31 – Vaslui (2516 lei).
,,Situația oarecum prosperă din București-Ilfov este, pe de altă parte,
una singulară în fostul principat Țara Românească. Și aici,
discrepanțele între locuitorii din Capitală și din celelalte județe din
regiune s-au accentuat, sărăcia fiind la ordinea zilei în majoritatea
județelor din Bărăgan și Oltenia’’, arată analiza Frames.
Apetitul pentru business, în scădere în Moldova
Lipsa infrastructurii și scăderea puternică a forței de muncă în Moldova
s-au tradus, în ultimii ani, și într-un recul semnificativ în privința
apetitului pentru business, comparativ situația din Țara Românească.
Astfel, dacă în 2008 în cele cinci județe din Regiunea de Nord-Est se
înființau 15.363 de firme și PFA-uri, în 2019 abia dacă au trecut de
13.000. La 30 noiembrie 2019, la Registrul Comerțului erau înregistrate
101.122 societăți active în Moldova, față de 220.625 cât erau în
București.
,,Radiografia business-ului din cele două regiuni arată un nivel aproape
dublu de firme în Țara Românească față de Moldova și un număr net
superior al firmelor închise în Moldova, raportat la numărul de
locuitori, semn al lipsei capitalului investițional și a scăderii
apetitului pentru business’’, arată analiza Frames.
România cu trei viteze
Situația din Moldova nu este una unică la nivel național. Cu excepția
unor poli de creștere economică, concentrați în jurul orașelor mari,
precum București, Cluj, Timișoara, Brașov și Sibiu, restul județelor se
zbat, de asemenea, în sărăcie.
,,Dincolo de creșterea economică din statistici, România a ajuns, din
punct de vedere economic, o țară cu trei viteze. Orașele mari au atras,
în ultimii ani, cei mai mulți investitori și forță de muncă, oferind o
performanță economică semnificativă. În plan secund, județele care
gravitează în jurul acestor poli de creștere economică, au beneficiat,
într-o oarecare măsură de o creștere economică pe orizontală, devenind
zone de suport-logistic și producție pentru marile aglomerații urbane.
În cel de-al treilea val se află județe precum Vaslui, Tulcea,
Mehedinți, Harghita, Covasna, Teleorman, Olt, care au înregistrat un
exod al forței de muncă, cu consecințe directe în dinamica business-ului
local. Fără investitori, fără infrastructură, aceste regiuni s-au
adâncit în sărăcie, devenind dependente de banii românilor plecați în
Occident’’, afirmă analiștii de la Frames.
Potrivit acestora, actuala situație economico-socială riscă să se
agraveze. ,,Precum un bulgăre de zăpadă, problemele precum cele legate
de infrastructură, salarizare, lipsa forței de muncă, scăderea
natalității se vor acumula și se vor accentua, fenomenul enclavizării
economice a României riscând să se adâncească și mai mult’’, arată
analiza Frames.
Ieșirea din această buclă economică negativă poate fi realizată,
potrivit experților, prin asumarea unui plan coerent de dezvoltare
regională, printr-o reformă administrativă și prin direcționarea
fluxurilor investiționale către zonele defavorizate, cu acordarea de
facilități fiscale.
,,Avem prea multe județe, o birocrație mult prea accentuată, avem nevoie
de redesenarea hărții României pe zone de dezvoltare economică, cu
manageri și proiecte viabile, pe fonduri europene, avem nevoie de
infrastructură și voință politică. România este, din păcate, de prea
mulți ani, sub domnia baronilor locali care, dincolo de afacerile
personale, n-au contribuit cu nimic la atragerea investitilor, la
crearea de locuri de muncă, la bunăstarea locuitorilor’’, a declarat
Adrian Negrescu, managerul Frames.
Analiza firmei de consultanță a fost realizată pe baza datelor publice
de la Comisia Națională de Prognoză, Institutul Național de Statistică
și Registrul Comerțului pentru perioada 2008 – 2019, cu focus pe
județele din Regiunea Nord-Est și București-Ilfov.
