În Sala Mare a Consiliului Județean Argeș s-a desfășurat ieri o ceremonie fastuoasă de semnare a contractelor de finanțare, unde pixurile au dansat pe hârtie în fața a nu mai puțin de 11 demnitari. Becurile și țevile din Argeș vor costa 137 de milioane de lei, bani atrași de la Administrația Fondului pentru Mediu, instituția care pare să aibă un mare suflet pentru județul de sub Carpați.
La eveniment, lista VIP-urilor a fost impresionantă: Florin Bănică de la AFM, Ion Mînzînă de la CJ Argeș, doi vicepreședinți (nu se știe niciodată când ai nevoie de unul de rezervă), un chestor, un prefect, un deputat și un administrator public. Practic, toată conducerea județului, mai puțin vecinul care supraveghează strada.
„Obligația noastră este să folosim toate oportunitățile de finanțare pentru a îmbunătăți viața oamenilor”, a declarat solemn președintele Mînzînă, fără să precizeze dacă îmbunătățirea începe înainte sau după alegerile locale.
Becuri scumpe, promisiuni ieftine
Din cei 137 de milioane, 38 de primării vor primi bani pentru iluminat public modern. Promisiunea: străzi mai bine iluminate și facturi mai mici la energie. „În sfârșit o să vedem pe cine jefuim noaptea”, ar fi declarat, sub protecția anonimatului, un localnic dintr-o comună beneficiară.
Alte opt localități vor primi finanțare pentru apă și canalizare, proiecte descrise drept „esențiale pentru sănătate și un trai decent”. Ceea ce ridică întrebări incomode despre cum au trăit până acum locuitorii din Costești, Hârtiești, Tigveni și celelalte localități norocoase.
Argeșul, fruntaș la atragerea fondurilor
„Argeșul este unul dintre județele fruntașe în ceea ce privește investițiile finanțate de AFM”, a lăudat Florin Bănică, șeful AFM, probabil pregătind terenul pentru o viitoare candidatură în zonă. Nimeni nu a menționat însă de ce, dacă Argeșul e atât de fruntaș, mai sunt încă sate fără canalizare în 2026.
O sursă din interiorul unei primării, care a dorit să rămână anonimă, ne-a mărturisit: „E frumos pe hârtie. Acum să vedem când încep lucrările, cât durează și cine leface. Că noi am mai văzut contracte semnate în prezența a zece oficiali, și apoi echipele de muncitori au venit după trei ani, când primarul deja se mutase la oraș”.
Lista câștigătorilor la loteria fondurilor europene include perle precum Nucșoara (apare de două ori în listă, probabil pentru siguranță), Arefu (de asemenea menționat de două ori – ori are nevoie urgentă de becuri, ori cineva a copiat-lipit cu entuziasm) și Bârla, scris într-un loc cu î și în altul cu â, ceea ce sugerează fie două localități diferite, fie o mică confuzie administrativă.
Viitorul strălucitor
Reprezentanții AFM au ținut să precizeze că viitoarele finanțări vor fi acordate „pe bază de punctaj, în funcție de calitatea și impactul proiectelor”. Adică, practic, cine scrie mai frumos cererea și are un consultant mai priceput.
„Investițiile în iluminat public și apă-canal înseamnă siguranță, economie și condiții mai bune de trai”, se încheie comunicatul oficial. Un localnic din Căteasca, întrebat ce părere are, a răspuns pragmatic: „O să cred când o să văd. Până atunci, țin lanterna încărcată și apa de la magazin la rece”.
În Sala Mare a Consiliului Județean, pixurile au fost puse la loc, oficialii și-au strâns dosarele și au plecat spre următoarea inaugurare. Becurile și țevile așteaptă, răbdătoare, în planurile pe hârtie. Argeșul strălucește, deocamdată, în comunicate de presă.
