Vești deloc bune pentru consumatorii români și pentru industrie. România trebuie să se pregătească pentru o iarnă dificilă și o primăvară 2027 în care prețurile energiei electrice ar putea rămâne la niveluri foarte ridicate. Avertismentul vine chiar din Ministerul Energiei, pe fondul problemelor de producție internă și al prețurilor mari la gaze în Europa.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat marți că situația din sistemul energetic rămâne complicată, chiar dacă România a demonstrat până acum că poate face față mai bine decât se anticipa presiunilor din piață.
Una dintre cele mai serioase probleme este situația de la Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă.
„Încă avem Reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă închise și nu avem o perspectivă clară de redeschidere”, a declarat Cristian Bușoi.
Potrivit acestuia, prognozele pentru următoarele zece zile sunt îngrijorătoare, iar prelungirea situației poate pune presiune suplimentară asupra prețului energiei electrice în lunile următoare.
Semnal de alarmă la nivel european
Problema nu este însă exclusiv românească.
Cristian Bușoi a explicat că, la recenta reuniune informală a miniștrilor Energiei, desfășurată la Dublin, una dintre principalele teme a fost perspectiva unor prețuri foarte mari la electricitate în sezonul rece și în primele luni ale anului viitor.
„Trebuie să ne pregătim de o iarnă și de o primăvară 2027 cu prețuri foarte mari la electricitate”, a avertizat secretarul de stat.
Presiunea este amplificată de situația de pe piața europeană a gazelor naturale, unde cotațiile ridicate se reflectă inclusiv în costurile de producție a electricității.
Pentru România, problema devine cu atât mai importantă cu cât perioadele cu producție internă redusă obligă sistemul să apeleze într-o măsură mai mare la surse de energie mai scumpe sau la importuri.
Industria, printre cele mai expuse
Una dintre marile provocări ale autorităților va fi protejarea industriei energo-intensive.
Prețurile ridicate ale electricității pot lovi puternic companiile cu un consum mare de energie, pentru care factura reprezintă o componentă importantă a costurilor de producție.
„Întreaga discuție este cum depășim această criză și cum reușim să generăm prețuri mai stabile pentru măcar marii consumatori industriali, energo-intensivi și marii furnizori”, a explicat Cristian Bușoi.
Miza nu este doar factura de electricitate. Costurile energetice ridicate pot reduce competitivitatea companiilor românești, pot determina amânarea investițiilor și, în cazurile cele mai dificile, reducerea sau oprirea temporară a producției.
Miliarde de euro investite în energie
Ministerul Energiei mizează pe investiții masive pentru reducerea vulnerabilității sistemului pe termen mediu și lung.
Potrivit lui Cristian Bușoi, peste 800 de milioane de euro din PNRR au fost absorbite în sectorul energetic.
Banii au fost utilizați pentru dezvoltarea unor noi capacități de producție din surse regenerabile, sisteme de stocare în baterii, două centrale de termoficare la Arad și Constanța și patru capacități de producție a hidrogenului.
Un alt instrument financiar major este Fondul pentru Modernizare.
Din aproximativ 12 miliarde de euro disponibile pentru perioada 2020-2030, în jur de 10 miliarde de euro sunt deja angajate în diferite proiecte, potrivit reprezentantului Ministerului Energiei.
Autoritățile vor ca investițiile să continue și după 2027, inclusiv prin viitorul cadru financiar european 2028-2034.
Printre priorități se numără digitalizarea sistemului energetic, securitatea cibernetică, dezvoltarea capacităților regenerabile și continuarea mecanismelor de tip Contracte pentru Diferență (CfD).
Iarna 2026-2027, primul test
Până când noile investiții vor produce efecte consistente în sistem, România trebuie însă să treacă peste următoarele luni.
Iar avertismentul venit din Ministerul Energiei este cât se poate de clar: combinația dintre problemele de producție, situația de la Cernavodă și prețurile ridicate ale gazelor la nivel european poate menține electricitatea foarte scumpă.
Chiar dacă sistemul energetic românesc s-a dovedit până acum rezilient, adevăratul test va veni odată cu temperaturile scăzute și creșterea consumului.
Pentru populație, industrie și autorități, iarna 2026-2027 se anunță astfel nu doar una a consumului mare de energie, ci și una în care prețul acesteia poate redeveni una dintre cele mai serioase probleme economice.
