România se află într-un moment critic din punct de vedere economic și financiar, iar riscul unei retrogradări în categoria „junk” devine tot mai prezent în evaluările agențiilor internaționale de rating, avertizează președintele COAL, Remus Borza.
Acesta susține că țara „se îmbată cu apă rece” în privința stabilității bugetare și că dezechilibrele acumulate în ultimii ani ar putea conduce rapid la pierderea statutului de economie recomandată investițiilor.
„Suntem cu FMI-ul la ușă”
Borza avertizează că România se află deja în zona de risc maxim pentru investitori, cu perspective negative din partea principalelor agenții de rating – Fitch Ratings, Moody’s și Standard & Poor’s – și că o decizie de retrogradare ar putea veni în următoarele săptămâni.
„În 2-3 săptămâni urmează să ia o decizie. Suntem cu perspectiva negativă de mult timp”, a declarat acesta, avertizând că România este „cu FMI-ul la ușă”.
Pericolul „junk”: costuri mai mari și ieșiri de capital
O eventuală retrogradare sub pragul investment grade ar însemna, potrivit lui Borza, o explozie a costurilor de finanțare și retragerea fondurilor de investiții care au restricții privind plasamentele în state cu rating speculativ.
Efectele ar include:
- creșterea dobânzilor la împrumuturile statului;
- ieșiri masive de capital;
- presiune pe cursul valutar;
- scăderea Bursei de Valori București;
- dificultăți în refinanțarea datoriei publice.
„Asta înseamnă o hemoragie de valută și prăbușirea pieței de capital”, a avertizat Borza.
Datorie publică în creștere accelerată
Unul dintre cele mai îngrijorătoare semnale este nivelul datoriei publice, care a depășit 1.220 de miliarde de lei, aproape de trei ori mai mult decât în 2020.
În paralel, costul cu dobânzile a crescut rapid:
- aproximativ 60 de miliarde de lei în 2026
- față de 34 miliarde în 2024
Această evoluție reduce semnificativ spațiul bugetar pentru investiții și programe publice.
Deficit aproape de 7% din PIB
Remus Borza estimează că deficitul real va depăși ținta oficială și se va apropia de 7% din PIB, adică aproximativ 140 de miliarde de lei.
El critică ipotezele optimiste ale bugetului și subliniază că încasările și creșterea economică sunt supraestimate.
Economie în încetinire și consum în scădere
Pe lângă dezechilibrele fiscale, economia reală ar transmite semnale negative:
- contracție economică în mai multe trimestre consecutive;
- scăderea consumului cu peste 5%;
- inflație persistentă care erodează veniturile reale.
Aceste elemente amplifică presiunea asupra bugetului și reduc capacitatea statului de a colecta venituri.
Instabilitatea politică, factor de risc suplimentar
Borza atrage atenția și asupra instabilității politice, pe care o consideră un element agravant în ochii investitorilor și ai agențiilor de rating.
El avertizează că lipsa unei guvernări stabile într-un moment de vulnerabilitate fiscală poate accelera degradarea percepției internaționale asupra României.
Un moment decisiv pentru economie
În acest context, România se află într-o zonă de echilibru fragil între menținerea statutului de țară „investment grade” și riscul unei retrogradări care ar putea schimba radical costul finanțării și stabilitatea economică.
„Ceasul ticăie”, avertizează Remus Borza, sugerând că următoarele luni ar putea fi decisive pentru direcția economiei românești.
