Şcoala a început, iar elevii au nevoie de multe pentru fi pregătiţi, cel puţin material, să meargă la cursuri. Cei care poartă uniformă trebuie să scoată şi mai mulţi bani din buzunar, „trusoul” pentru şcoală costând undeva în jur de 500 de lei. Când părinţii nu mai fac faţă să le ia tot ce le trebuie copiilor care pleacă la şcoală, sar bunicii în ajutor şi se opresc direct la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Argeş pentru a cere bani împrumut.
60 de oameni cer împrumuturi într-o singură zi
În cursul zilei de ieri, sediul CARP Argeş era plin de oameni veniţi fie să-şi achite ratele, fie să-şi facă cerere pentru a primi noi împrumuturi. Cum solicitanţii sunt mulţi în această perioadă, ei vin la CARP cu programare, pentru o singură zi fiind programaţi nu mai puţin de 60 de solicitanţi. Majoritatea cer bani pentru nepoţii care încep şcoala, sumele cerute fiind, în medie, între 500 şi 1500 de lei. „Am avut numai astăzi 60 de programări pentru noi împrumuturi. Lucrăm cu programare pentru că altfel nu facem faţă, fiind mulţi oameni veniţi să-şi plătească şi ratele. Cel mai des cer bani pentru nepoţii care merg la şcoală, să le cumpere ce le trebuie sau chiar să le dea ceva bani de buzunar celor care sunt mai mari”, menţionează preşedintele CARP Argeş, Ion Frâncu.
„Mulţi se împrumută să-şi bage centrală”
O parte dintre cei care vor să se împrumute cu bani de la CARP în această perioadă sunt oameni de la ţară care au nevoie de lemne pentru foc şi cărbuni pentru perioada iernii. De asemenea, speriaţi de tăierea subvenţiei şi creşterea preţurilor pentru încălzirea în sistem centralizat la iarnă, mulţi pensionari se împrumută să-şi bage centrală. „Sunt destul de mulţi care vor acum să facă împrumuturi pentru a-şi băga centrală termică în apartamente”, menţionează Ion Frâncu. O altă categorie de pensionari care solicită astfel de împrumuturi sunt cei care deja au datorii către diverse bănci, cu credite pe care nu le-au mai putut plăti de mult. Aşa că oamenii vin să mai ia împrumuturi cu dobânzi mai mici de la CARP pentru a mai plăti o parte din banii datoraţi băncilor. „Oamenii se tem să nu-i dea banca afară din case, aşa că vin şi iau de aici sume mai mici, să mai plătească la bancă, de teamă să nu-şi piardă casele. Aici fiind dobânzile mai mici şi fixe şi condiţiile mai bune, oamenii pot plăti mai uşor”, menţionează Ion Frâncu.
