Nu orice sumă care intră în contul bancar al unui român trebuie declarată sau impozitată. Deși fiscalitatea din România este tot mai apăsătoare, Codul fiscal prevede numeroase situații în care banii încasați sunt scutiți de impozit. Darurile de nuntă, ajutorul financiar primit de la părinți, moștenirile, despăgubirile de la asigurători sau vânzarea unor bunuri personale se numără printre acestea. Există însă și capcane: unele scutiri sunt condiționate de anumite plafoane, iar alte venituri, deși neimpozabile, pot fi supuse contribuției de sănătate.
O analiză a prevederilor fiscale aplicabile în 2026 arată că există diferențe importante între veniturile pentru care statul percepe impozit și sumele care pot fi încasate legal fără această obligație.
Principiul de bază este simplu: faptul că o persoană primește bani, inclusiv prin transfer bancar, nu înseamnă automat că realizează un venit impozabil.
Banii primiți de la părinți și rude nu sunt impozitați
Una dintre cele mai frecvente situații este aceea în care părinții își ajută financiar copiii.
De exemplu, dacă un părinte transferă 20.000 de lei copilului său pentru cumpărarea unei mașini sau amenajarea locuinței, suma nu este supusă automat impozitului pe venit.
ANAF a precizat că transferurile între rude pot reprezenta donații, daruri sau împrumuturi, fără să genereze, prin ele însele, obligații de plată a impozitului.
Important este ca proveniența și natura reală a banilor să poată fi justificate.
Un transfer bancar însoțit de documente relevante poate elimina eventualele neclarități în cazul unui control fiscal.
Atenție însă: simpla mențiune „cadou” într-un transfer bancar nu transformă o plată pentru servicii sau activități comerciale într-o donație neimpozabilă.
Darurile de nuntă și botez sunt scutite de impozit
O altă categorie importantă o reprezintă banii primiți la evenimente familiale.
Darurile de nuntă și botez nu sunt considerate, în principiu, venituri impozabile și nu trebuie declarate ca atare doar pentru că au fost încasate.
Regula este valabilă inclusiv atunci când sumele sunt depuse ulterior într-un cont bancar.
Totuși, în cazul unor verificări privind proveniența fondurilor, contribuabilul trebuie să poată explica natura încasărilor.
Moștenirile nu se impozitează, dar există o excepție importantă
Banii și bunurile dobândite prin moștenire sunt, în general, neimpozabile.
În cazul proprietăților imobiliare există însă o regulă specială.
Dacă succesiunea este dezbătută și finalizată în maximum doi ani de la deces, transferul imobilelor prin moștenire nu este supus impozitului aferent acestei operațiuni.
Dacă termenul este depășit, poate fi datorat un impozit de 1% asupra valorii componentei imobiliare a masei succesorale.
De exemplu, pentru un imobil moștenit evaluat la 300.000 de lei, impozitul ar putea ajunge la 3.000 de lei dacă succesiunea este finalizată după expirarea termenului legal.
Separat, pot exista onorarii notariale și alte cheltuieli administrative.
Îți vinzi mașina, telefonul sau mobila? În mod normal, nu plătești impozit
Românii care își vând ocazional bunurile personale nu datorează, de regulă, impozit pe sumele încasate.
În această categorie intră autoturismele personale, telefoanele folosite, mobilierul, hainele și alte obiecte din patrimoniul propriu.
Spre exemplu, dacă o persoană își vinde telefonul cu 2.000 de lei sau mașina personală cu 30.000 de lei, simpla tranzacție nu generează automat impozit pe venit.
Situația se schimbă atunci când cineva cumpără în mod repetat produse cu scopul de a le revinde pentru profit.
În asemenea cazuri, activitatea poate fi încadrată fiscal drept activitate economică, cu obligațiile corespunzătoare.
Vânzarea terenurilor și a locuințelor are, de asemenea, reguli fiscale distincte.
Pensii neimpozabile până la 3.000 de lei
În 2026, plafonul neimpozabil pentru pensiile obișnuite din sistemul public este de 3.000 de lei lunar.
Pentru pensiile care nu depășesc acest prag nu se datorează impozit pe venit și nici contribuția de sănătate aferentă pensiei.
În cazul pensiilor mai mari, taxarea se aplică potrivit regulilor speciale asupra sumelor care depășesc plafonul.
De exemplu, pentru o pensie brută de 4.000 de lei, calculul prezentat pentru anul 2026 este următorul:
- 3.000 de lei reprezintă suma protejată de plafonul neimpozabil;
- 100 de lei reprezintă contribuția de sănătate, calculată asupra diferenței de 1.000 de lei;
- 90 de lei reprezintă impozitul pe venit, calculat după deducerea contribuției de sănătate.
În acest exemplu, pensionarul primește efectiv 3.810 lei.
Alocațiile, ajutoarele sociale și despăgubirile
Printre veniturile care beneficiază de scutire de impozit se numără alocațiile pentru copii, ajutoarele de deces și anumite indemnizații cu destinație socială.
Sunt incluse și indemnizațiile pentru maternitate, risc maternal, creșterea copilului sau îngrijirea copilului bolnav, în condițiile legii.
Există însă o diferență esențială între impozitul pe venit și contribuțiile sociale.
De exemplu, indemnizația pentru creșterea copilului nu este supusă impozitului pe venit, dar în 2026 este aplicabilă contribuția de sănătate de 10%.
Astfel, pentru o indemnizație de 3.000 de lei, reținerea CASS este de 300 de lei.
De asemenea, despăgubirile primite de la societățile de asigurări pentru repararea unei mașini avariate sau pentru alte prejudicii sunt, în principiu, neimpozabile.
Dobânzile din titlurile de stat, fără impozit
Românii care economisesc prin anumite titluri de stat beneficiază de un tratament fiscal favorabil.
Dobânzile obținute prin programul TEZAUR sunt neimpozabile.
În cazul titlurilor FIDELIS, scutirea se aplică atât dobânzilor, cât și câștigurilor de capital realizate din tranzacționarea acestora, potrivit regimului specific.
Prin urmare, o dobândă de 1.000 de lei obținută din aceste instrumente nu este diminuată prin reținerea impozitului pe venit.
Facilitatea nu se aplică automat depozitelor bancare sau tuturor investițiilor financiare.
Cadouri de la angajator și premii neimpozabile
Angajatorii pot oferi salariaților anumite cadouri în bani sau în natură, inclusiv tichete cadou, fără impozitare în limita a 300 de lei pentru fiecare persoană și ocazie eligibilă.
Facilitatea se aplică, în condițiile legii, cu ocazia Paștelui, Crăciunului, zilei de 8 Martie sau zilei de 1 Iunie, în funcție de beneficiari.
În cazul premiilor obișnuite obținute la concursuri, plafonul neimpozabil este de 600 de lei pentru fiecare premiu.
Pentru un premiu de 1.000 de lei, impozitul de 10% se calculează asupra diferenței de 400 de lei, rezultând 40 de lei.
Atenție: câștigurile din jocurile de noroc sunt supuse unui regim fiscal separat.
Ce trebuie să știe românii pentru a evita problemele cu ANAF
Cea mai importantă recomandare este păstrarea documentelor care justifică proveniența sumelor importante.
Extrasele de cont, contractele de împrumut, actele de donație, documentele succesorale și cele privind despăgubirile pot fi utile în cazul verificărilor fiscale.
Nu orice încasare trebuie declarată, dar nici orice sumă prezentată drept donație, cadou sau ajutor financiar nu beneficiază automat de scutire.
Concluzia este că statul român nu impozitează toate sumele care ajung în buzunarele cetățenilor. Esențială este natura reală a banilor, nu modalitatea în care aceștia sunt încasați.
Iar pentru contribuabili, cunoașterea acestor reguli poate face diferența dintre plata unor taxe datorate legal și achitarea inutilă a unor sume care, potrivit Codului fiscal, sunt scutite de impozit.
