Decizia prin care Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țările terțe, menținând totodată restricțiile și pentru livrările în interiorul Uniunii Europene, ridică serioase semne de întrebare privind proporționalitatea măsurilor și tratamentul aplicat fermierilor români.
Interdicția a fost justificată prin apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș, autoritățile europene apreciind că există un risc ridicat de răspândire a bolii. Totuși, chiar oficialii români atrag atenția că măsura este una „profund disproporționată”, în condițiile în care focarul este localizat și se află sub control.
Aplicarea unei restricții la nivelul întregului teritoriu național, în locul unor măsuri strict zonale, afectează direct un sector economic vital, fără a ține cont de realitatea din teren.
România – lider european în exportul de ovine, blocat artificial
În 2026, România a devenit cel mai mare exportator de ovine din Uniunea Europeană, cu contracte și livrări record către piețele din afara blocului comunitar. Această poziție a fost construită în ani de investiții, adaptare la cerințele internaționale și dezvoltarea unui sector rural esențial pentru economie.
În acest context, interdicția prelungită până la finalul lui 2026 lovește direct în competitivitatea fermierilor români și în capacitatea acestora de a-și onora contractele internaționale, cu efecte în lanț asupra veniturilor din mediul rural.
Tratament inegal și măsuri discutabile
Criticii deciziei subliniază că alte state membre aflate în situații epidemiologice similare nu au fost supuse unor restricții la fel de dure sau extinse. Această diferență de abordare ridică problema unei aplicări neunitare a principiului proporționalității în cadrul Uniunii Europene.
În timp ce scopul protejării sănătății animalelor este legitim, măsurile adoptate ar trebui să fie calibrate strict pe zonele afectate și pe riscul real de răspândire, nu să blocheze integral un sector național.
Autoritățile române solicită elaborarea urgentă a unui plan de acțiune riguros și credibil, care să demonstreze capacitatea de control a bolii și să permită ridicarea restricțiilor cât mai rapid posibil. Obiectivul declarat este revenirea la un regim de export normal, fără penalizarea excesivă a fermierilor pentru un focar localizat.
Decizia de prelungire a interdicției asupra exporturilor de ovine din România ridică întrebări serioase despre echilibrul dintre protecția sanitar-veterinară și respectarea principiului proporționalității economice. Pentru un stat care a ajuns lider european în acest sector, impactul unei astfel de măsuri poate însemna nu doar pierderi financiare, ci și erodarea unei poziții construite în timp pe piețele internaționale.
