Apropierea anului 2014, data când românilor şi bulgarilor li se va acorda dreptul la muncă în Marea Britanie, a trezit teama unei invazii din partea românilor. Deşi avem de a face cu o exagerare a media din Anglia, există însă destule temeiuri pentru teama britanicilor, precum lipsa de locuri de muncă şi salariile foarte mici din România. La acestea se mai pot adăuga proasta calitate a serviciilor publice (sănătate, educaţie, ordine publică, justiţie) şi drumul imprevizibil al realizării unei cariere oneste în orice domeniu, mânat de nepotism, corupţie sau de reinventarea turnătoriei de pe vremea comunismului. Autonomia, libertatea, demnitatea şi priceperea se plătesc aici, în primul rând prin penalizarea salarială.
Problema este că temerile, înainte de a fi ale britanicilor, ar trebui să fie – exponenţial mai mari! – ale celor care se bat cu pumnul în piept că sunt responsabili de soarta României, de la politicieni la oamenii de afaceri.
O dată cu ridicarea interdicţiei de muncă, nu doar în Marea Britanie, ci şi în Franţa, Germania şi alte ţări din UE, este de aşteptat ca persoanele calificate din foarte multe domenii să prefere să lucreze în aceste ţări, pentru un salariu mai mare şi condiţii mai bune de muncă şi de viaţă, cu atât mai mult cu cât în România nu ni se oferă vreo speranţă de schimbare în bine, dimpotrivă. Astfel, pe zi ce trece România va rămâne cu o populaţie din ce în ce mai îmbătrânită şi cu mână de lucru din ce în ce mai necalificată, mulţumită cu un salariu de mizerie şi cu starea de servitute morală, caracterizată de obedienţă, minciună, chiul, prostituţie, bârfă şi turnătorie pe placul stăpânilor.
Majorarea salariului minim pe economie la sub 200 de euro, în două tranşe!, este o banală ilustraţie a indiferenţei şi dispreţului faţă de munca răsplătită onest şi un îndemn indirect pentru identificarea altor căi de a-ţi obţine răsplata. Eventual, plecarea în străinatate şi vindecarea de orice iluzie în privinţa îndreptării lucrurilor aici!
Un alt caz concret de cinism şi nepăsare, reflectat în bugetul pentru acest an, defalcat pe ministere, este cel al sănătăţii. Aici, din câte se pare, deşi se vor aloca mai mulţi bani ministerului de resort, aceştia nu vor fi folosiţi pentru ameliorarea serviciilor medicale, respectiv o salarizare mai bună sau investiţii materiale concrete, ci pentru răsplata firmelor clientelare, furnizoare de broşuri, cărţi şi alte bazaconii. Este o dovadă clară de sfidare atât la adresa nefericiţilor bolnavi cât şi a medicilor, o categorie profesională aflată deja în exod masiv spre Occident.
Un zid de nesimţire şi de cecitate s-a întins între cetăţenii obişnuiţi ai României şi cei excepţionali. Pur şi simplu nu le pasă sau, caz care nu este deloc scuzabil, sunt rupţi de realitate. Preşedintele Traian Băsescu declara recent, la întâlnirea cu şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, că Marea Britanie nu trebuie să fie îngrijorată de posibila invazie a Românilor în Regatul Unit în 2014, deoarece ,, România este o ţară foarte frumoasă ”! Găluşcă ar putea fi înghiţită, dacă românii care iau cu asalt străinătatea s-ar duce acolo din motive turistice şi nu pentru a-şi căuta un loc de muncă sau pentru o răsplată corectă a muncii lor. Lucruri pe care nu le mai au într-o ţară frumoasă, pauperă şi condusă de nişte îmbuibaţi!
