Radu Burnete, consilier al primarului general Nicușor Dan, a susținut miercuri că România necesită o restructurare profundă a administrației publice, considerând că actualul sistem cu numeroase județe și localități nu mai corespunde realităților epocii digitale.
Reforma administrativă în era digitală
Consilierul consideră că accelerarea progresului tehnologic impune o reconfigurare urgentă a structurilor administrative pentru eficientizarea acestora și adaptarea la cerințele moderne.
„Nu avem nevoie de atâtea județe și localități și straturi administrative într-o lume în care tehnologia a schimbat radical lucrurile. Computerele cuantice și primarii lui Caragiale nu pot coexista. Este o iluzie”, a declarat Burnete.
În viziunea sa, singura modalitate reală de a apăra România împotriva presiunilor informaționale și ideologice – atât externe, cât și interne – constă în demonstrarea că există alternative funcționale la sistemul actual.
Participarea sectorului privat în administrație
Burnete consideră că România rămâne blocată într-un model administrativ-economic care și-a epuizat potențialul, iar schimbarea este constant amânată din cauza rezistenței celor dependenți de sistemul existent.
„Am încercat 20 de ani să selectăm administratori independenți, autonomi și competenți. Până când mai încercăm? Nu se poate fără o participație măcar minoritară a mediului privat”, a explicat el.
Potrivit consilierului, simpla digitalizare a proceselor tradiționale nu mai constituie o soluție adecvată – această etapă ar fi trebuit finalizată încă din 2010. Prioritatea actuală o reprezintă reconceptualizarea administrației pentru era cloud computing și a inteligenței artificiale, valorificând aceste instrumente în beneficiul public.
Valorificarea capitalului autohton
Burnete subliniază că România dispune pentru prima oară de suficient capital domestic pentru a genera „al doilea miracol economic după cel al aderării la UE”. Problema constă în faptul că acest capital fie stagnează în conturi sau fonduri de pensii, fie migrează către alte destinații unde produce randamente pentru alții.
„Nu mai bine vedem noi cum facem să avem mai multe mici afaceri la sate, cum să producem mai multe și mai bine și cu salarii mai mari ca să fie irelevant cât costă un kilogram de făină?”, s-a întrebat el.
Provocări strategice și de securitate
Consilierul avertizează asupra unei vulnerabilități critice a României și Europei: ritmul redus de adaptare și absența unei industrii de apărare solide pentru asigurarea securității pe termen lung.
„Este o prostie să ne întrebăm dacă vrem pensii și educație sau vrem drone și sateliți. Vrem de amândouă și de asta trebuie să dăm drumul energiilor pozitive și creatoare ale acestei țări”, a afirmat Burnete.
Problema sincronizării istorice
Recunoscând criticile primite referitoare la limitarea la „mici șantiere”, Burnete identifică problema fundamentală a României nu în aspecte geopolitice, ci în incapacitatea de adaptare la ritmul accelerat al transformărilor globale.
„Asta m-a făcut să mă întreb care este problema fundamentală a României și în această dimineață răspunsul meu este așa: lumea se schimbă și noi refuzăm să ne schimbăm cu ea. Mereu am avut o problemă de sincronizare istorică… Pentru prima dată blocajul este mai degrabă la noi și trebuie, trebuie să-l depășim”, a conchis consilierul.
