Declarații extrem de dure din partea președintelui Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, în contextul discuțiilor privind instituirea unei posibile stări de urgență energetică în România, după închiderea minelor de cărbune și a mai multor termocentrale.
Liderul administrației vâlcene acuză deciziile luate la nivel guvernamental și european, susținând că acestea pun în pericol siguranța energetică a țării.
„Păi și de ce închideți industria de cărbune?! CET-urile nu asigură cumva aproximativ 30% din energia electrică a țării?! Ce e mai important: niște euro de la UE sau siguranța energetică a României?”, a transmis Rădulescu.
Acesta atrage atenția că eliminarea capacităților pe cărbune s-a făcut în grabă și fără o strategie coerentă, generând costuri mult mai mari decât ar fi presupus modernizarea acestora.
„Costurile scoaterii din funcțiune a CET-urilor la nivel național sunt de peste cinci ori mai mari decât modernizarea lor. Menținerea lor până în 2028 ar fi costat 520 de milioane de euro, în timp ce desființarea lor în grabă costă 3,084 miliarde de euro. Este de șase ori mai scump scenariul fără CET, iar românii plătesc diferența”, a explicat președintele CJ Vâlcea.
Rădulescu a oferit și un exemplu concret, susținând că lipsa acestor capacități energetice a dus la costuri suplimentare semnificative în timpul crizei recente din vara anului 2026.
„Dacă aveam CET-uri funcționale, compensarea crizei din iulie-august ar fi costat 20 de milioane de euro. Fără ele, a costat 84 de milioane. Vorbim de 64 de milioane de euro pierduți în doar două luni”, a afirmat acesta.
În același timp, liderul vâlcean a subliniat importanța unor unități precum CET Govora, chiar dacă aportul lor la producția națională este redus.
„Modernizarea CET Govora nu este doar un proiect pentru județul Vâlcea, ci o investiție în securitatea energetică a României. Chiar și sub 1% din producția națională poate face diferența în momente critice”, a punctat Rădulescu.
Mesajul său a devenit și mai tranșant, criticând dur direcția actuală a politicilor energetice:
„Suntem normali la cap să dărâmăm soba pe lemne dacă nu mai merge altceva? Cu ce se vor încălzi oamenii? Cu jalonul? Cu ce vor avea lumină în case? Sincer, e prea mult!”
Declarațiile vin pe fondul temerilor tot mai mari legate de securitatea energetică a României, după reducerea capacităților tradiționale de producție și creșterea dependenței de importuri.
În final, Constantin Rădulescu a transmis un mesaj clar către autorități: protejarea populației și asigurarea energiei trebuie să fie priorități, nu simple obiective asumate pe hârtie.
Dezbaterea privind viitorul sistemului energetic românesc rămâne deschisă, în condițiile în care presiunile economice, obligațiile europene și nevoia de stabilitate se află într-un echilibru tot mai fragil.
