Probabil, subiectul construirii autostrăzii Piteşti-Sibiu este cel mai discutat în media locale, în ultimele săptămâni. Dan Şova, conducător al ministerului proiectelor măreţe, se bâlbâie când este întrebat ce tronson este prioritar, Sibiu-Braşov sau Piteşti-Sibiu, politicienii argeşeni par a se implica mai mult la nivel declarativ, în timp ce argeşenii, oameni care dau ţării 7% din PIB (cam cât trei judeţe medii) şi 12% din exporturi se văd trataţi ca români de rangul doi, cu mult în spatele bucureştenilor, ardelenilor, prahovenilor şi chiar teleormănenilor.
Prefectul de Argeş, Cristian Soare, a declarat astăzi că, mai mult ca sigur, lucrările pentru autostrada Piteşti-Sibiu vor fi demarate în timpul mandatului său, indiferent de bâlbâiala din administraţia centrală. Acesta a lăsat de înţeles că foarte greu pentru această decizie a atârnat nemulţumirea celor de la Uzina Dacia, care de foarte mulţi de ani transportă sutele de mii de maşini spre Occident traversând Carpaţii pe o şosea care nu mai corespunde sub nicio formă standardelor actuale. Iată întreaga declaraţie a lui Cristian Soare:
Revenind la discutiile legate de Coridorul IV Pan European, ma bucur ca domnii ministrii Sova si Dragnea au declarat ca Guvernul Romaniei are in continuarea ca obiectiv realizarea acestei investitii pe tronsonul Pitesti – Sibiu.
In plus, pentru sustinerea si argumentarea acestei investitii va informez ca la nivelul Ministerului Transporturilor, cu finantare POS Trans- Programul Operational Sectorial Transport, a fost finantata realizarea Masterplan-ului general de transport pe termen scurt, mediu si lung, respectiv pentru perioada 2014-2020. Acest document prezinta o descriere a proiectelor de infrastructura propuse a fi realizate pana la nivelul anului 2020 atat pe transportul rutier, feroviar, aerian cat si navigal.
Ceea ce este important de mentionat este ca evaluarea acestor proiecte a avut la baza analiza cost-beneficiu- cunoscuta ca una dintre cele mai importante metode de analiza, dar si faptul ca s-a realizat o coroborare a politicilor nationale si ale Uniunii Europene in acest domeniu.
Studiul a vizat identificarea sectiunilor critice de transport atat in ceea ce priveste traficul de marfuri cat si cel al autoturismelor in scop de tranzit si turistic. Astfel, studiul ne indica faptul ca volumul cel mai mare de marfuri se tranziteaza pe tronsonul DN7 Sibiu- Rm Valcea- Pitesti, ceea ce ne indica faptul ca pe traseul Pitesti-Sibiu este vitala realizarea unei Autostrazi pentru a prelua tot acest trafic care in acest moment se desfasoara cu o viteza destul de redusa.
In ceea ce priveste transportul de autoturisme (tranzit si turism) studiul arata ca cel mai mare trafic il avem pe DN1, tronsonul Brasov- Ploiesti. Insa, realizarea unei autostrazi care sa faca legatura intre Bucuresti si Sibiu prin Brasov ar presupune ca o buna parte din transportul economic (de marfuri) de pe DN 7 sa fie preluat de aceasta autostrada. Studiile CSTRIN (Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică ) arata ca o astfel de alternativa ar duce in cativa ani la o blocare efectiva a traficului in Bucuresti, deoarece numarul de autovehicule care ar intra in capitala prin zona din Nord se va tripla, infrastructura actuala din acea zona neputand prelua acest numar mare de autovehicule.
Iata inca un argument important pentru realizarea tronsonului Bucuresti-Sibiu prin Pitesti.
In concluzie, Masterplan-ul cuprinde ca investitie prioritara realizarea acestui tronson din Coridorul IV PanEuropean.
