24 ianuarie 1859, sau „Mica Unire” , este data la care Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor al Moldovei și Țării Românești, moment în care România apare pe hartă, prin unirea celor două Principate.
Falsificarea alegerilor de caimacamul Vogoride era pe cale să ruineze proiectul Unirii. Marile Puteri nu aveau decât să ia act de rezultatul deturnat al alegerilor și să considere că poporul nu își dorește unirea, caz politic închis. Mulţi ar fi răsuflat ușuraţi, iar puţinii suporteri ai Unirii Principatelor din rândul Marilor Puteri ar fi fost lăsaţi fără argumentul principal și anume rezultatul consultării voinţei românilor.
Lucrurile nu au rămas așa și din cauza vieţii de familie a ambiţiosului Vogoride, care se vedea deja instalat în scaunul domnesc de la Iași pentru serviciile prestate în slujba Imperiului Otoman. Soţia sa, Ecaterina-Cocuţa Vogoride, partizană a Unirii, a pus mâna pe scrisorile secrete ale soţului care dovedeau că a măsluit alegerile la ordinele otomanilor și le-a transmis partidei unioniste. Dovezile au fost publicate la Bruxelles, stârnind un uriaș scandal politic internaţional.
Fiind prestigiul lor în joc, Regina Victoria și Împăratul Napoleon al III-lea s-au întâlnit la Osborne, au hotărât anularea alegerilor falsificate de Vogoride și repetarea lor sub atentă supraveghere. Rezultatul a fost covârșitor în favoarea unioniștilor. Ce a urmat, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn la Iași și apoi la București, a pus lumea în faţa faptului împlinit. Se năștea România, șansa istorică a fost fructificată. Dacă ocazia de atunci ar fi fost irosită, e foarte probabil ca România să nu fi existat. Istoria depinde nu numai de oamenii aflaţi în cele mai înalte poziţii. Uneori, fiecare dintre noi poate face istorie.
Sursa: historia.ro
