Toți românii se plâng de faptul că sistemele de sănătate și de educație sunt la pământ. Medicii buni ne pleacă cu miile în Occident, în timp ce doctorii rămași în țară ne cer șpăgi la fiecare consultație. În ceea ce privește sistemul de învățământ, salariile mici atrag oameni slab pregătiți în sistem și de aceea industria meditațiilor, a culegerilor de exerciții și a ,,manualelor alternative’’ suplimentează veniturile mizerabile ale dascălilor. Nu există bani, pur și simplu, pentru dezvoltarea acestor sisteme, s-au scuzat și se scuză absolut toate guvernele din ultimii 23 de ani.
De cealaltă parte, a noastră, a cetățenilor simpli adică, există proasta mentalitate că aceste servicii trebuie să fie gratuite și pentru oricine. Îi invidiem pe nordici pentru sistemul lor de sănătate, fără să luăm în calcul că suedezii, norvegienii, danezii sau finlandezii alocă aproape jumătate din venitul familiei numai pentru asigurările sociale. La noi, cotizează la sistemul public de sănătate mai puțin de jumătate din populația activă, însă de acesta beneficiază absolut toată lumea, de la ingineri care plătesc sute de lei pe lună asigurări de sănătate, la rudari din nu știu ce fundătură de județ, care în viața lor nu au plătit vreo taxă sau vreo contribuție socială. Așadar, vax sistem de sănătate eficient prin România.
În ceea ce privește sistemul de educație, se pune mai mult accent pe o programă de cultură generală și prea puțin pe o pregătire care să asigure integrarea rapidă a tinerilor pe piața forței de muncă. Universitățile particulare, care în Occident dau etalonul învățământului de calitate, la noi reprezintă niște simple SRL-uri care, în schimbul a câteva mii de euro, îți oferă un carton numai bun de pus în ramă sau cu care să te lauzi la vecini. La fiecare început de an, românii așteaptă de la conducători câte procente din PIB vor acorda Educației și Sănătății, fără a lua în calcul că orice lucru de calitate costă.
De la un sistem, precum cel de sănătate, unde cotizează câțiva dar beneficiază toată lumea, nu te poți aștepta la ceva foarte eficient. De aceea, foarte mulți dintre români, aceia care au un ban în plus, vor fi nevoiți, la un moment dat, să cotizeze la un sistem privat de asigurări de sănătate, pentru a nu se umple de păduchi atunci când ajung la spital. Din păcate, ministrul Nicolaescu a luat decizia ca serviciile spitalelor private să nu mai fie decontate din bugetul de asigurări de sănătate, luându-le posibilitatea de a se dezvolta pe termen lung. Dacă nu doriți asigurări private, atunci, pentru a vă trata la un spital sau o clinică cu servicii de calitate, trebuie să veniți cu bani de acasă. Este o cerință prea mare de la un popor obișnuit ani la rândul cu servicii gratuite pentru mase.
Revenind la sistemul de învățământ, pe viitor vor apărea licee și universități care vor fi înființate în România ca filiale ale unor prestigioase instituții de educație din Occident. Credeți că profesorii care vor lucra acolo vor avea salarii de doar 200 de euro? Nu, vor fi foarte bine plătiți, iar în aceste școli se va face cu adevărat educație, dar părinții celor care vor beneficia de aceste servicii vor scoate bani serioși din buzunar, așa cum o fac americanii sau englezii. Trebuie să ne iasă din cap faptul că o școală bună este pentru toată lumea, la fel ca un spital bun. Până la urmă, trăim în capitalism, iar cine vrea calitate, trebuie să știe că aceste lucruri costă.
