Alex Vlad
Pentru unii oameni, locul de veci nu reprezintă doar un simplu spaţiu în care să îşi doarmă somnul etern. Fie că au fost persoane importante sau simpli cetăţeni ai fostului târg de provincie sau ai actualului orăşel, oamenii au ţinut sa aibă la cap adevărate opere de artă, fără a mai ţine cont de preţ.
În cimitirul Sfântul Gheorghe găsim diverse „monumente” făcute din piatră, marmură, dar şi termopan. Mărimea monumentelor variază de la caz la caz, unele fiind mici şi împopoţonate cu fel si fel de desene şi sculpturi, altele impozante de-a dreptul, atât prin stilul construcţiei, cât şi prin gravurile şi ornamentele care le împodobesc. De la termopane la marmură nobilă, nimic nu lipseşte din cimitirul central.
Pe partea de cavouri, povestea nu diferă atât de mult faţă de cea a mormintelor. Găsim în acelaşi cimitir adevărate vile, în care cei „mai cu moţ” îşi dorm somnul de veci comod, având geamuri termopan, picturi, burlane la acoperiş şi cine ştie ce alte minunăţii. Aşa se întâmplă în cazul familiei Dragomir, uşile de termopan şi arhitectura cavoului dorind să dea o notă de nobleţe.
Cel mai „luxos” cavou îl găsim pe aleea principală, cavou făcut în mare parte din termopan. Chiar şi o parte din oamenii importanţi ai oraşului, apuşi de mai mult sau de mai puţin timp, au vrut să lase în urmă adevărate capodopere funerare. Este cazul familiei Macarie, cu un cavou impresionant ca dimensiuni. Alt caz este cel al Colonelului Ion St. Theodoru, unde, deasupra mormântului, se găseşte bustul răposatului.
Blesteme pentru viitorii cumpărători
O altă formă de artă practicată din ce în ce mai des în cimitirul central este cea a mesajelor, poeziilor şi chiar a blestemelor inscripţionate pe cruci sau pe cavouri. Unul dintre cele mai înduioşătoare mesaje este cel al familiei Ilie: „M-am stins cu un pâlpâit uşor/Şi las părinţii mei cu dor/În rai azi poposesc/Pe voi cei dragi să vă păzesc/… iar pe obraz un vânt uşor/Va fi sărutul meu de dor…”. Dar, din păcate, există şi reversul, apărând inclusiv blesteme: Dr. Manolescu a ţinut să lase pe cavou urătoarele cuvinte: „Blestemaţi să fie şi cei care vor vinde şi cei care vor cumpăra acest cavou în care odihnesc oasele scumpei mele mame”.
