Parlamentul României a adoptat vineri, 20 martie 2026, bugetul de stat pentru anul în curs, după mai multe zile de dezbateri tensionate și negocieri politice intense. Proiectul a trecut cu 319 voturi „pentru”, 104 „împotrivă” și o abținere, în timp ce bugetul asigurărilor sociale a fost aprobat separat, cu 314 voturi favorabile.
Votul final a venit după o noapte maraton în Legislativ, în care discuțiile s-au prelungit până la ora 03:00, fiind marcate de schimburi dure de replici între partidele din coaliție și opoziție.
Bolojan: „Bugetul este o centură de siguranță pentru economie”
Premierul Ilie Bolojan a declarat, după adoptare, că bugetul pentru 2026 reflectă reformele realizate și are rolul de a stabiliza finanțele publice într-un context economic dificil.
„Bugetul reprezintă și centura de siguranță pe care o avem în fața unor derapaje nedorite. Nimeni nu va putea risipi finanțele publice și efortul românilor”, a afirmat premierul.
Acesta a subliniat că documentul menține ținta de deficit bugetar la 6,2% din PIB, mesaj adresat inclusiv agențiilor de rating și partenerilor financiari internaționali, pentru a demonstra responsabilitate fiscală.
Totodată, șeful Guvernului a dat asigurări că sunt prevăzute fonduri pentru investiții majore, plata salariilor și pensiilor, dar și pentru continuarea programelor sociale.
Tensiuni în coaliție și compromisuri de ultim moment
Adoptarea bugetului a fost precedată de negocieri dificile în interiorul coaliției de guvernare. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a minimalizat impactul disputelor, dar a recunoscut că acestea au fost intense.
„Vorbim de o încrâncenare care a durat toată săptămâna. Situația putea fi deblocată mult mai devreme”, a spus acesta, subliniind însă că există un protocol clar în coaliție și evitând scenariul unei rupturi politice.
Un compromis important a fost găsit pentru finanțarea așa-numitului „pachet de solidaritate”, care include ajutoare pentru pensionari și persoane vulnerabile. Pentru a nu crește deficitul, Guvernul a decis realocarea a aproximativ 1,1 miliarde de lei din fonduri destinate plății unor drepturi salariale ale magistraților, precum și transferul altor sume către primării cu proiecte PNRR în risc de blocare.
Indicatorii principali ai bugetului
Bugetul pentru 2026 este construit pe o creștere economică modestă, estimată la 1%, și un PIB nominal de peste 2.045 miliarde de lei.
Veniturile bugetare sunt prognozate la aproximativ 736,5 miliarde de lei, reprezentând 36% din PIB, în creștere față de anul anterior. În același timp, cheltuielile cu dobânzile cresc semnificativ, ajungând la 60,8 miliarde de lei, pe fondul costurilor ridicate de finanțare.
Un punct central al bugetului îl reprezintă investițiile, care ating un nivel record de 164 miliarde de lei, adică peste 8% din PIB, semnificativ mai mult decât în 2025.
De asemenea, bugetele instituțiilor din domeniul securității naționale au fost aprobate fără modificări, Serviciul Român de Informații urmând să primească 5,2 miliarde de lei, iar Serviciul de Informații Externe peste 800 de milioane de lei.
Dezbateri fără amendamente acceptate
Un element notabil al procesului legislativ a fost respingerea tuturor amendamentelor la bugetul asigurărilor sociale. Dezbaterile s-au încheiat fără modificări față de forma propusă de Guvern, ceea ce a atras critici din partea opoziției.
În plen au avut loc și mai multe incidente și schimburi de replici acide între parlamentari, semn al tensiunilor politice ridicate din jurul acestui proiect.
Un buget sub presiune, într-un context economic incert
Adoptarea bugetului vine într-un moment marcat de presiuni economice și incertitudini externe. Guvernul mizează pe consolidare fiscală, creșterea colectării și investiții pentru a susține economia și a evita derapajele financiare.
Premierul Bolojan a transmis că România trebuie să rămână pregătită pentru eventuale șocuri externe și să continue reformele începute, subliniind că bugetul pentru 2026 este construit „pe baze corecte și realiste”.
