Deși au trecut aproape 2 săptămâni de la scurta vizită prin parcul Domeniului Ghica din localitatea Căciulați, nu pot să nu o reamintesc chiar dacă timpul petrecut acolo a fost mai mult contratimp. Nu era neapărat o vizită programată cu exactitate. În acel weekend deja fusesem la destinația principală (fostul Conac Bujoiu), explorasem atât interiorul cât și exteriorul și adunasem câteva imagini prin care să poată fi exemplificat aspectul clădirii.
Mai având ceva timp la dispoziție, ne-am gândit că e cam prea devreme să mergem spre case, lumina încă mai ținea și ea cu noi cât de cât. „Ce facem, ce facem? Mergem și la Căciulați, la Palatul Ghica? De aici de unde suntem am mai avea vreo 17 kilometri. Putem vedea ce e și acolo. Din pozele găsite pe Google, arată interesant și acel loc chiar dacă nu este unul abandonat.”.
Nu am stat prea mult pe gânduri și, cum era de așteptat, iată-ne, din nou, la drum și cu aparatele foto la purtător, așa cum le stă bine călătorilor în timp.
Despre domeniu de la Căciulați, care a aparținut familiei Ghica, știam câte ceva de mai mult timp. De altfel, este o locație cunoscută mai ales celor care fac fotografie de eveniment sau filmări.
Drumul până la palat nu a fost fost foarte dificil, fiind unul practicabil – evident, în limita a cât permite starea drumurilor din România. Dar aici este o altă discuție. –
Construit în jurul anului 1834, în stil neoclasic, de către domnitorul Alexandru Dimitrie Ghica (1795-1862), domnitor al Țării Românești (1834-1842) și caimacam (1856-1858), palatul de la Căciulați dispunea de saloane mari și de camere cu toate utilitățile. Amplasamentul său este intr-un parc cu o suprafață de 15 hectare. Terasa de pe partea din spate este orientată spre o grădină care, din păcate, nu este amenajată, dar și spre un lac. În parc mai existau și 2 fantani arteziene, seră de flori, casă de oaspeți și grajduri. Se spune că pe râu erau flori de nufăr, iar zona peluzei, dinspre lac era, un spațiu destinat jocului de CROQUET.
În anul 1859 domnul pleacă din țară, iar palatul va intra în posesia familiei sale, el neavând moștenitori. Profira Ghica, soția colonelului Vladimir Moret Blaremberg și sora lui Alexandru Ghica va începe lucrări de restaurare parțială a domeniului în anul 1890.
După decesul Mariei Blaremberg, anul 1924, una dintre fiicele ei, Irina, căsătorită Mavrocordat, va moșteni moșia pe care, la rândul ei, o va restaura și consolida. Totodată, va completa și mobilierul din palat.
În interior, atât cât mi-a permis geamul uneia dintre uși, am putut vedea și mobilierul de epoca stil Ludovic al XVI-lea. Acesta i-a aparținut Elenei Lupescu și se află în dormitorul în care acesta a locuit o perioadă la palat.
In urma unor conflicte de familie, din anul 1924, 1924, in urma unor certuri, moștenitorii familiei Ghica (Blară/Emberg, Filipescu si Mavrocordat), domeniul de la Căciulați este donat Academiei Romane.
În anul 1945, la data de 26 iunie, regele Mihai I semnează DECRETUL REGAL NUMĂRUL 2023, decret consemnat și de către ministrul Artelor, Mihai Ralea, în urma căruia, palatul și parcul de la Căciulați au fost clasate în categoria monumentelor istorice, având codul de identificare IF-II-a-B-15268.
În anul 1949, aici au funcționat, în secret, sediul Securității județului Ilfov și sediul Uniunii Tineretului Muncitoresc din Căciulați.
Degradarea treptată a palatului, asemenea altor clădiri de patrimoniu, a început în perioada regimului comunist.
Din anul 1982, administratorul său este Nicolae Călin Pantazi, fiul unui deținut politic arestat în perioada comunistă.
Deși nu se află în sare avansată de degradare, ansamblul fostului palat Alexandru Ghica dar și anexele sale gospodărești și grădina, necesită lucrări de restaurare.
După cum precizam și la începutul articolului, locația este folosită, uneori, atît ca spațiu de evenimente cât și ca platou de filmare.
foto: OTILIA BERCARU – galerie personală – ***TOATE DREPTURILE REZERVATE!!!
