Gabriel Gherghe, fost Adjunct al Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Argeș și proaspăt numit director general adjunct al Poliției Locale Pitești, se află într-o situație complicată, ce ar putea să-i pună în pericol noul loc de muncă. Potrivit unei decizii recente a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârșitul lunii ianuarie 2025, funcționarii publici care au o decizie de pensionare, chiar și suspendată, nu mai pot lucra la stat și nu pot cumula pensia cu salariul. În acest context, numirea lui Gabriel Gherghe, un funcționar public care a fost pensionat, ar putea fi considerată ilegală și ar putea duce la anularea acestei numiri.
Decizia ÎCCJ, adoptată în noiembrie 2024, a venit ca urmare a unui litigiu de muncă aflat pe rolul Tribunalului Suceava, care a solicitat lămuriri asupra legii privind funcționarii publici care au o decizie de pensionare. Instanța a stabilit clar că „emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu”, chiar dacă pensionarea este suspendată. Astfel, orice funcționar public care are o decizie de pensionare, inclusiv suspendată, nu mai poate continua să lucreze la stat și nu poate cumula pensia cu salariul, ceea ce înseamnă că Gabriel Gherghe ar trebui să renunțe la noul său post.
O numire tardivă și o lege ignorată
În mod curios, autoritățile locale din Pitești au făcut publică numirea lui Gabriel Gherghe în funcția de director adjunct al Poliției Locale Pitești pe 6 februarie 2025, la câteva zile după publicarea deciziei ÎCCJ. Această decizie face imposibilă cumularea pensiei cu salariul pentru toți funcționarii publici care au o decizie de pensionare, iar autoritățile din Pitești ar fi trebuit să țină cont de acest fapt înainte de a-l numi pe Gherghe într-o funcție publică. Cu toate acestea, numirea a fost făcută fără a verifica dacă legislația privind cumularea pensiei cu salariul a fost respectată.
Este evident că autoritățile nu au fost suficient de atente la noile reglementări legale. De altfel, această omisiune se adaugă unei serii de greșeli care dovedesc o gestionare defectuoasă a procesului de recrutare în cadrul instituțiilor publice din România.
Impactul asupra întregii administrații publice
Această decizie a ÎCCJ nu are efect doar asupra lui Gabriel Gherghe. Ea afectează o întreagă categorie de funcționari publici care, deși au ajuns la vârsta pensionării, continuă să ocupe posturi în administrația publică, cumulând pensia cu salariul de la stat. În urma deciziei, toți acești funcționari publici vor fi obligați să părăsească locurile de muncă din sectorul public, iar numirea lor va deveni ilegală.
Și nu este vorba doar despre Gabriel Gherghe, ci și despre mulți alți funcționari publici din județul Argeș, atât la nivelul Primăriei Pitești, cât și al altor instituții publice, inclusiv la Consiliul Județean Argeș. Decizia ÎCCJ face ca această practică de a cumula pensia cu salariul din sectorul public să devină ilegală, iar acest lucru ar putea afecta în mod substanțial întregul sistem public din România.
Un sistem public inechitabil și ineficient
Ceea ce trebuie subliniat însă este contextul mai larg în care această decizie a fost luată. Într-o țară unde mulți dintre angajații din sectorul privat se confruntă cu salarii mici, condiții de muncă precare și lipsa unei protecții legale reale, decizia de a interzice funcționarilor publici care au ajuns la vârsta pensionării să mai ocupe posturi la stat este un pas în direcția corectării unei inechități crase. Este inacceptabil ca persoane care beneficiază deja de pensii din partea statului să poată să lucreze în continuare în instituții publice, acumulând astfel venituri duble din bani publici.
În timp ce angajații din sectorul privat sunt nevoiți să lupte pentru a supraviețui într-un mediu privat adesea haotic și lipsit de protecție, cei care au lucrat la stat și care au ajuns la pensionare continuă să beneficieze de privilegii, primind atât pensii mari, cât și salarii, pe seama bugetului public. În aceste condiții, este de neacceptat ca autoritățile să permită această practică, care adâncește prăpastia dintre angajații din sectorul privat și cei din sectorul public.
Necesitatea unei restructurări reale a sistemului public
Este imperativ ca decizia ÎCCJ să fie aplicată corespunzător, pentru a nu perpetua inechitățile existente și pentru a asigura un sistem public echitabil. Dacă această decizie nu va fi respectată, riscurile de a perpetua un sistem public ineficient, bazat pe interese personale și relații, sunt mari. Aceasta nu doar că va adânci prăpastia între sectorul public și privat, dar va contribui și la perpetuarea unui sistem care nu oferă protecție reală angajaților din sectorul privat, cei care, de fapt, susțin economia țării.
În concluzie, aplicarea corectă a deciziei ÎCCJ ar trebui să reprezinte un prim pas către o reformă reală a sistemului public din România. Este esențial ca aceasta să nu rămână doar pe hârtie, ci să fie implementată pentru a proteja, în final, interesul public și a adresa disfuncționalitățile care există între cei care muncesc în sectorul public și cei care depind de sectorul privat.
Nota redacției: Finalul Deciziei nr.91 din 25 noiembrie 2024 a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 25.11.2024, publicată în Monitorul Oficial al României Monitorul Oficial, Partea I nr. 77 din 29 ianuarie 2025, pe care o puteți găsi integral la link-ul https://www.iccj.ro/2025/01/30/decizia-nr-91-din-25-noiembrie-2024-2/
„ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
D E C I D E:
Admite sesizarea formulată de Tribunalul Suceava – Secţia de contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 867/86/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, şi, în consecinţă, stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 517 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, în situaţia menţinerii la cerere a raportului de funcţie publică după îndeplinirea condiţiilor de pensionare, emiterea deciziei de pensionare determină încetarea de drept a raportului de serviciu, chiar dacă funcţionarul public ceruse suspendarea plăţii pensiei.„
Cu alte cuvinte, funcționarilor publici care au o decizie de pensionare le încetează de drept raportul de serviciu în sistemul public din România, indiferent dacă aceștia cer suspendarea pensiei.
