Sursa: Context.ro/Autori: Attila Biro, Mihaela Tănase
ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie. E partener de afaceri cu un inculpat pentru evaziune cu firme bulgărești. Genul acesta de scheme păgubesc anual bugetul statului cu miliarde de euro. Președintele ONG-ului care rulează campania lui Geoană a declarat pentru Context.ro că banii au fost restituiți pentru că nu exista niciun contract. Documentele arată că asociația a returnat banii evazionistului abia după două luni.
INFORMAȚII CHEIE
- O firmă bulgărească obscură, deținută la momentul tranzacției de o femeie de afaceri din România, a virat 50.000 de euro ONG-ului care stă în spatele campaniei fostului adjunct NATO.
- “Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi-a băgat înapoi”, susține cel care controla compania.
- Mircea Geoană a primit și în nume personal un împrumut de la controversatul om de afaceri Nelu Varga: “L-am ajutat pur și simplu că omul avea nevoie, săracul, să-și poată rezolva problemele”.
- Geoană a declarat că toate finanțările primite pentru campanie respectă legea.
Mircea Geoană spune că banii care-i susțin candidatura nu provin din afaceri suspecte. Deși a susținut că a început campania pentru prezidențiale abia pe 11 septembrie, Context.ro a arătat cum fostul număr doi din NATO a avut parte de o precampanie implementată de Asociația Mișcarea Țara Renaște. Acest ONG este cel de pe mailurile căruia fostul liberal Rareș Mănescu organiza, în aprilie anul acesta, activități cu scop electoral pentru Mircea Geoană.
Am mai descoperit că, în aceeași perioadă, o sumă semnificativă de bani a intrat în conturile ONG-ului, iar sursa banilor ridică semne de întrebare. 50.000 de euro au ajuns, în luna mai, în contul Asociației Mișcarea Țara Renaste. Banii veneau de la o firmă bulgărească obscură într-un moment în care ONG-ul îl susținea deja în mod public pe Mircea Geoană pentru funcția de președinte al României.
Compania, care se numește Ausenco Ltd, a devenit recent proprietatea Gabrielei Știube. SRL-ul bulgăresc a ajuns ulterior pe mâna lui Mahmoud Lakkis, un libanez cercetat penal, și a lui Ionel Știube, condamnat la închisoare pentru înșelăciune.
În România, Gabriela Știube este patroana Hajdu Trade Group, o firmă cu sediul în Oradea care comercializează produse alimentare: făină, ulei și zahăr. În 2017, Gabriela Știube a preluat firma de la Mahmoud Lakkis, un libanez cu cetățenie română, care a scăpat de acuzațiile de implicare într-un grup infracțional organizat și evaziune fiscală după ce faptele s-au prescris. Dosarul a implicat firme fantomă bulgărești și are ramificații în politica de top.
În Bulgaria, firma care i-a transferat 50.000 de euro ONG-ului din spatele lui Mircea Geoană este înregistrată la sediul unei firme de contabilitate, în aceeași clădire cu SRL-ul bulgăresc folosit de gruparea Murfatlar, acuzată într-un mega-dosar de un prejudiciu de 47 de milioane de euro.
Libanezul Mahmoud Lakkis, implicat într-un dosar de evaziune alături de finul lui Iordache “altă întrebare”
În 2013, procurorii DIICOT Craiova au trimis în judecată 18 persoane acuzate că, prin intermediul a 24 de firme, făceau comerț ilegal cu diverse produse, inclusiv zahăr. Membrii grupării foloseau firme înființate în Bulgaria sau Ungaria care cumpărau, în acte, marfa din România. De fapt, produsele erau vândute tot în țară, dar impozitele și accizele nu mai ajungeau la buget. Una dintre firme era Zahărul Corabia SA, care ar fi vândut în acest mod 10.000 de tone de zahăr.În schema de la Zahărul Corabia era implicat și Saouma Henri, finul senatorului Florin Iordache, conform Radio Europa Liberă.Iordache a inițiat celebra OUG 13 în 2017, atunci când ocupa fotoliul de ministru al Justiției.
În același dosar au fost investigați și Mahomed Lakkis și Abdallah Mahmoud Achour, cel a cărui familie controla fabrica de zahăr, dar procurorii au decis să continue cercetarea într-un alt dosar disjuns din cel inițial, dosar care a fost clasat în 2020, după ce a intervenit prescripția. În total, prejudiciul a fost estimat la 4,5 milioane de euro. Un alt dosar care viza familia Achour, deschis în 2016, A fost clasat tot din cauza prescrierii faptelor. În acest caz, prejudiciul estimat era, conform informațiilor apărute în presă, 27 de milioane de lei.
Articolul complet AICI!
