Blocul Coremi, altădată „cuibuşor de nebunii”, cu deschinderi ale poliţiei de câteva ori pe lună, cu probleme permanente legate de comportamente antisociale, acum arată mai bine ca unele blocuri centrale. Aproape complet renovat, blocul arată foarte bine, iar oamenii de acolo au format o comunitate aparte, bună de dat exemplu.
4,5 miliarde investiţii
De câţiva ani încoace în blocul Coremi din apropiere de Arpechim s-au investit sume importante, atât venit de la municipalitate, cât şi din partea unei asociaţii sau a oamenilor care locuiesc acolo. Nu mai puţin de 4,5 miliarde de lei vechi cu aproximaţie şi multă muncă au dus la schimbarea totală a zonei în bine. Când familiile cazuri sociale s-au mutat aici, cu peste 15 ani în urmă, clădrea arăta groaznic. Fiecare se decsurca exact cum putea, făceau focul la sobă în garsoniere, era mizerie, probleme şi descinderi ale poliţiei în zonă. Acum, în Coremi luciesc 130 de familii în cele 102 de garsoniere. Aproape 150 dintre locatari sunt copii sub 14 ani, blocul fiind locuit atât de rromi cât şi de români. Când intri în curtea din faţa blocului îi vezi pe locatari stând pe băncuţe sau jucând rummy. Lumea îşi întinde rufele afară pe sârme improvizate, dar este foarte curat. Este primul lucru care îţi sare în ochi, ordinea. În interiorul blocului, totul e nou, de la uşile fiecărei garsoniere, metalice, noi, până la gresia de pe jos şi termopane. Pereţii d epe casa scărilor şi de holuri sunt acoperite cu lambriu. De asemenea, curăţenie. „Noi locatarii am contribuit cu 1,9 miliarde de lei vechi aproximativ, iar municipalitatea şi Asociaţia Etniei Rromilor cu alte 2,5 miliarde, o parte din bani fiind obţinuţi din fonduri europene. Tot ce este făcut pe interior, gresie, lambriuri, tavanele false, iluminatul comun, sunt făcute de noi, cu forţa noastră de muncă”, spune preşedintele asociaţiei de proprietari.
„Cel mai greu în viaţă e să lucrezi cu omul”
Nicolae Pavel se ocupă de administrarea blocului de nouă ani. Copiii stau în alte părţi în oraş, dar el s.a obişnuit în Coremi şi a vrut să facă ceva bun acolo. A avut de muncă mult până la reuşi să-i convingă pe oameni că trebuie să se schimbe. Îşi aminteşte şi acum câte probleme a înfruntat, câte explicaţii a dat pe la poliţie şi cât de reclamat a fost el însuşi chiar de cei care făceau rele. „M-au reclamat mai de mult la poliţie, la primărie, tot pe mine, că le spuneam să s epotolească. Cel mai greu în viaţă mi s-a părut a lucra cu omul. Acum s-au schimbat multe, dar a fost greu, numai cât am umblat pe la primărie, mă trimiteau acasă pe o parte şi apăream pe alta la primar să-i cer să ne ajute,” spune Pavel. Până la urmă a reuşit să atraă atenţia autorităţilor şi a schimbat complet faţa unei comunităţi altădată rău famată. De altfel, în ochii unora, încă mai poartă acest stigmat…de lor al coremmiştilor. „E dureros când te duci să te angajezi şi s euită în buletin şi vede că eşti din Piteşti şi apoi vede că eşti coremist şi te respinge imediat. E greu să schimbi o asemenea imagine care cu greu se şterge, dar cine nu crede câte s-au schimbat să vină şi să vadă. Au venit şi de la televiziuni la noi şi au rămas foarte impresionaţi”, spune şi Cornel Mihalcea, unul dintre locatari. Majoritatea celor care locuiesc acum acolo muncesc fie prin ţară, fie prin străinătate, unii mai culeg şi fier vechi să aibă cu ce îşi plăti dările. Mulţi şi-au luat şi maşini, cam 35 de familii având câte un autoturism.
Proiect european pentru panouri fotovoltaice
Printre copiii care se jucau în curte la soare şi oamenii ieşiţi pe afară, care socializau cum nu se vede în multe comunităţi urbane, Nicolae pavel ne spune că are planuri frumoase pentru viitor. Vor să-şi schimbe gardul, să construiască o magazie comună pentru scule, şi …cu sprijinul asociaţiei sus-numite să obţină fonduri pentru realizarea unui câmp de panouri fotovoltaice pentru a scăpa de problema energiei electrice. „Sperăm să reuşim, cu sprijinul unor tineri foarte buni pe aşa ceva de la acea asociaţie,, să accesăm fonduri şi să facem un câmp de panouri fotovoltaice şi să avem curentul gratis aici”, spune Nicolae Pavel.
