În marea familie POSADA ROCK, ieri a fost prilej de sărbătoare: Bogdan-Ștefan Trîmbaciu, unul dintre cei mai buni promoteri de evenimente de gen și totodată un pilon important al „nebunilor frumoși și liberi”, a împlinit o frumoasă vârstă.
Cu această ocazie, îi urăm și noi, echipa ArgeșPlus.ro, un sincer LA MULȚI ANI! Și pentru că a fost ziua lui, am zis să profit un pic de acest aspect și l-am invitat la un mic interviu în care mi-a povestit despre cum a fost ediția de anul acesta a Festivalului POSADA ROCK 2021 dar și despre ceea ce înseamnă, din interior, spiritul POSADA ROCK.
Reporter: – Bine te-am regăsit, Bogdan! Iată că, deși au trecut câteva săptămâni de când s-a încheiat ediția 2021 a POSADA ROCK, publicul încă vorbește cu drag despre acest eveniment. Aș vrea să aflu chiar de la tine cum a fost anul acesta și cum ați reușit să-i readuceți laolaltă pe „nebunii frumoși și liberi”?
BOGDAN: -Sincer, a fost infernal de greu. A fost ediția cea mai grea de organizat dintr-o mulțime de motive, majoritatea cauzate de perioada pandemică prin care trecem. Pentru a putea aduce la un loc, din nou, “nebunii frumoși și liberi” a trebuit să riscăm, să depășim o multitudine de piedici, să dublăm sau chiar să triplăm cantitatea de muncă pe fiecare aspect organizatoric al festivalului. Într-adevăr, chiar dacă a trecut aproape o lună de la Posada Rock 2021 ecourile încă persistă. Probabil și acesta este un barometru al sucesului de care s-a bucurat ediția din acest an a festivalului.
Reporter: – În ciuda restricțiilor impuse, totuși publicul a fost unul numeros. Ce înseamnă, având în vedere faptul că încă există contextul pandemiei COVID-19, să organizezi un astfel de eveniment? Este, sau nu, un risc?
BOGDAN: -Așa cum am spus și mai devreme, da, am riscat. Am riscat din mai multe puncte de vedere: în primul rând, la momentul în care am luat decizia să ținem Posada Rock 2021 (în primăvară) nu aveam cum să anticipăm evoluția pandemiei până în primul weekend de septembrie. Practic, se putea întâmpla orice iar o nouă amânare ar fi însemnat un dezastru din punct de vedere al credibilității dar și financiar. În plus, pe toată perioada pandemiei, normele cu privire la modul în care se pot desfășura evenimentele cultural în aer liber au fost cel puțin confuze, lipsite de predictibilitate și interpretabile. Așadar, până foarte aproape de festival nu am putut comunica publicului niște reguli epidemiologice clare pe care urma să le aplicăm.
Mai mult de atât bookingul formațiilor a devenit mult mai dificil. În negocierea unui contract au apărut termeni noi precum carantină, zonă roșie/galbenă/verde, sunteți sau nu vaccinați complet, etc.
Amenajarea zonei de festival a fost mult mai dificilă. A fost nevoie să respectăm o multitudine de noi norme epidemiologice. Am amenajat un cort pentru testare rapidă astfel încât să poată avea acces atât cei vaccinați cât și cei nevaccinați și a putea să ne simțim liberi și nebuni în zona de festival. A trebuit să suplimentăm (dublăm) totul. De la numărul personalului de pază și securitate până la numărul voluntarilor și al personalului tehnic.
Cu toate astea, deși am riscat enorm, eu zic că am câștigat. Deci a meritat!
Reporter: – Trecând peste aspectele menționate mai devreme, publicul a putut vedea atât trupele internaționale, trupele considerate „grele”, cât și pe cele aflate mai la început de drum sau tinere talente care merită puse mai mult în valoare. Din punctul tău de vedere ca și organizator, promoter, consumator de muzică, cum și cât a evoluat scena românească în ultimii ani? Se poate să o comparăm, măcar la scară medie, cu scena internatională? Adică suntem suficient de potenți, să zic așa, încât să oferim suport de calitate atât pentru ai noștri cât și pentru cei veniți din afară?
BOGDAN: -Din păcate suntem destul de departe de scena internațională. Practic în acest moment pe scena metal din România sunt maxim 10 trupe “export-ready”. Va mai trece un timp pentru a ajunge la nivelul de afară dar și aici simt că Posada Rock poate ajuta. Și va ajuta din ce în ce mai mult. Avem planuri importante pentru susținerea trupelor câștigătoare la festival și în continuare, în cariera lor muzicală.
Reporter: – S-a vehiculat, la un moment dat, că ediția de anul acesta, POSADA ROCK, poate fi comparată destul de bine cu alte festivaluri europene similare. Cum vezi tu, ca parte din tot ceea ce au însemnat și înseamnă, de la an la an, edițiile POSADA ROCK, ideea că un festival din România, le poate egala pe cele din străinătate? Este acesta un aspect real sau sunt simple povești scoase doar cât să încânte auzul și ochii curioșilor?
BOGDAN: -De ce nu? Posada Rock a ajuns atât din punct de vedere al organizării cât și al line-up ului la un nivel internațional. Festivalul a crescut de la an la an și, putem spune că nu există multe diferențe între Posada Rock și alte festivaluri medii europene. Mai mult, anul acesta chiar am fost unul dintre cele mai importante festivaluri metal din Europa, deoarece majoritatea festivalurilor consacrate nu s-au mai ținut.
Reporter: – Despre trupele internaționale cam știm, deja, cu ce vin pentru ascultători, vorbim de oameni cu activitate vastă, oameni care nu își dezamăgesc niciodată ascultătorii, știm cu cine avem de a face, când spunem DARK TRANQUILLITY, ROTTING CHRIST, JINJIER și mulți alții. Aș vrea să-mi spui, în câteva cuvinte, cum au fost tinerii participanți de anul acesta și care au fost câștigătorii premiilor.
BOGDAN: -Anul acesta am avut un record de trupe participante (48) la preselecția pentru concursul Posada Rock 2021. Este încă o certificare a faptului că Posada Rock este cel mai important concurs rock din România. Am observant împreună cu membrii juriului trupe interesante, cu potențial dar, din păcate, am constatat și o restrângere a genurilor muzicale abordate, marea majoritate cântând un metal extrem, cu puține elemente de originalitate.
Într-un final, juriul a decis că podiumul ediției din acest an a concursului dedicat trupelor underground la Posada Rock arată așa:
• Marele Premiu, în valoare de 2000 de euro – Gunshee
• Premiul I, în valoare de 1000 de euro – C E I T R E I
• Premiul al II-lea, în valoare de 500 de euro – ?????????? ???????
• Premiul al III-lea, în valoare de 300 de euro – Eat Your Heart
• Premiul ”Zaharia Rădulică”, în valoare de 200 de euro – Apa Sîmbetii.
Reporter: – După cum am reusit să observ, deja vă pregătiți pentru ediția de anul viitor. Cum o vezi, chiar dacă momentan este în curs de conturare, dacă zic bine?
BOGDAN: -Da, deja avem mai multe trupe confirmate pentru ediția din 2022 care o va depăși pe cea din acest an din punct de vedere al bugetului, al line-up ului, a organizării și, sperăm, a publicului participant. Anul viitor așteptăm 20.000 de oameni în trei zile la Câmpulung Muscel.
Reporter: – Să înțeleg că pentru anul viitor le pregătești o nouă surpriză „nebunilor frumoși și liberi”.
BOGDAN: -Da, surprizele plăcute vor veni odată cu anunțarea trupelor din recital, dar păstrăm multe altele pentru desfășurarea efectivă a festivalului.
Reporter: – Te-am prins într-un moment special, și anume ziua de naștere. Cu alte cuvinte, ziua în care ai mai adăugat o floare de toamnă în buchetul vieții. Deși risc să sun un pic prea clișeistic, nu pot să nu te întreb așa: cum petreci? Ce ți-ai propus să mai reușești acum în viitorul apropiat? Știi că e vorba aia veche pe care ne-o spuneau bunicii și părinții, cu „Pune-ți trei dorințe când sufli în lumânările de pe tort!”. Cum e, la tine, le-ai pus sau încă nu ai dat tortul?
BOGDAN: -Sincer, tot petrec de vreo săptămână. Am foarte mulți prieteni și se pare că nu prea ne plictisim unii de alții încă. Am petrecut în weekend în Vama Veche unde am organizat un concert “Niște Băieți” iar astăzi mă serbez cu colegii de la birou.
Dorințele mi le-am pus și două din trei au legătură cu Posada Rock
Reporter: – Uite că, data trecută, am vorbit strict despre trupele participante festival. Tot studiind, de prin postări, activitatea ta și a tuturor celor implicați în organizarea acestui eveniment cu tradiție, eveniment care unește oamenii prin câteva cuvinte (ROCK, LIBERTATE, TALENT, DEDICARE), îmi permit să te întreb: ce înseamnă pentru tine, pentru voi toți, să faci/să faceți parte din familia POSADA ROCK, ce implică asta? Întreb deoarece văd extraordinar de multă implicare și dăruire, încoronate la final de zâmbetele unei mari reușite. Cum arată din interior tot ceea ce faci tu și implicit ce faceți voi toți?
BOGDAN: -Am mai spus, am ajuns aici prin pasiune, muncă și… inconștiență. Acum 10 ani când am decis să preluăm organizarea festivalului (la acel moment aveam maxim 100 de spectatori pe seară la un preț al biletului de 10 lei) nu anticipam nici în ce ne băgăm și nici cum aveau să evolueze lucrurile. În acest moment, deși am, deja, un sentiment de împlinire, sunt motivat în continuare să merg mai departe. Din punctul meu de vedere atmosfera de la Posada Rock este unică, cea mai plăcută și prietenească dintre toate evenimentele similare care au loc în România și chiar în Europa. Suntem un grup extrem de redus de oameni care muncesc la organizarea acestui festival iar sentimentul de apartenență este extrem de dezvoltat. Ne simțim mândri de ceea ce am realizat dar și responsabili pentru ceea ce va urma.
Reporter: – Ceea ce întrebam și mai sus e o curiozitate mai veche a mea, ca simplu privitor sau participant, atunci când îmi permite timpul. Ce înseamnă să poți să fii în stare să mulțumești artiștii prezenți dar totodată și marea de oameni? Cum reușești să-ti păstrezi entuziasmul și să transmiți din el și celor din jur? Există vreo rețetă magică universal valabilă? Sau ține de fiecare, ca om, ce, cum și cât poate să ofere?
BOGDAN: -Am spus-o pe scenă, la ceremonia de decernare a premiilor din acest an, și o spun și aici: am realizat, în cele din urmă, că ceea ce mă face fericit este să creez amintiri și zâmbete celor din jur. Iar prin Posada Rock reușesc să fac asta pentru mii de oameni. E imposibil de descris sentimentul pe care îl trăiești atunci când vezi oameni fericiți în jur și știi că ai contribuit la asta. E ceea ce vreau să fac toată viața.
Reporter: – În toți acești ani de activitate, ai întâmpinat și momente de tensiune, dificultăți aparent imposibil de rezolvat? Cum ai reușit să treci peste ele?
BOGDAN: -Eu am o vorbă: în această activitate trebuie să fii pregătit să se întâmple orice, oricând. În acești 10 ani au fost atâtea momente dificile sau aparent nerezolvabile încât aș putea scrie o carte. Am fost aproape de a claca de multe ori. Din fericire am reușit întotdeauna să găsim o rezolvare, chiar dacă aparent situațiile erau fără ieșire. În acest moment pot să spun că sunt mult mai pregătit pentru neprevăzut și reușesc mult mai ușor să îmi păstrez calmul decât acum câțiva ani. Asta vine cumva și din faptul că experiența acumulată mă ajută să fiu pregătit aproape pentru orice și să plec de la premisa că vom găsi o soluție.
Reporter: – Să înțeleg că răbdarea, optimismul, perseverența, ajută mult în rezolvarea dificultăților sau momentelor de tensiune.
BOGDAN: -Toate la un loc plus ajutorul prietenilor/colegilor/familiei. Fără acestea nu s-ar putea nimic.
Reporter: – Știu că par un pic indiscretă, acum, dar mai am o curiozitate: ce înseamnă, ceea ce faci tu, pentru cei din familia ta?
BOGDAN: -Practic, familia mea este legată ombilical de Posada Rock. Nunta am avut-o în 2011, în primul weekend din septembrie. În acea perioadă festivalul se ținea undeva la jumătatea lui septembrie. Mi-am programat luna de miere în așa fel încât să pot participa la Posada Rock 2011. De atunci, în fiecare an sărbătoresc la Câmpulung, la Posada Rock. Anul acesta am aniversat 10 ani de căsnicie tot muncind la festival.
Fiul meu, Damian, este practic un veteran al festivalului la cei 9 ani ai lui. L-am adus la festival de la 1 an iar acum stă cu mine în pit și soarbe fiecare notă de la fiecare formație. Cântă la chitară și, probabil în vreo 2 ani o să știe mai multă muzică decât mine la ritmul în care evoluează. Dar e ok. E nevoie de ajutor
Reporter: – Să înțeleg că ai toată susținerea și încurajarea din partea lor, ei fiind, de asemenea, parte din ceea ce inseamnă marea familie POSADA ROCK.
BOGDAN: -Exact, festivalul acesta a devenit practic o a doua familie.
Reporter: – Iată că, deși am crezut că pot să păcălesc timpul și să-l fac să stea pe loc, am ajuns și la finalul interviului de astăzi. În încheiere aș vrea să-ți urez din nou LA MULȚI ANI din partea mea și a colegilor din redacția ArgesPlus.ro, mult succes în ceea ce faci și, pentru că nu am cum să uit faptul că ești motociclist, îți urez MULT ASFALT USCAT ȘI MULTE CĂLĂTORII FRUMOASE! Îți mulțumesc pentru timpul acordat și sper să ne revedem cu bine anul viitor! ROCK ON!
BOGDAN: -Mulțumesc mult pentru urări și te aștept pe tine și pe cititorii tăi la Posada Rock 2022. Promit că vă va plăcea!
