Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a avertizat că România se confruntă cu riscul de a pierde 7,8 miliarde euro din fondurile Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în urma negocierilor complexe cu Comisia Europeană.
Negocieri informale finalizate în condiții dificile
În ultimele zile s-au încheiat informal discuțiile cu Comisia Europeană privind atât grantul, cât și împrumutul din PNRR. Negocierile au fost deosebit de challenging, pe fondul exigențelor stricte impuse de Bruxelles și al situației fiscale precare a României.
Conform explicațiilor lui Boloș, prezentate în „Radiografia PNRR”, problemele derivă din lipsa corelării între reformele fiscale și cele de cheltuieli, precum și din ritmul lent de implementare a investițiilor programate.
Condițiile stricte impuse de Bruxelles
Comisia Europeană a stabilit mai multe criterii ferme pentru menținerea finanțării:
- Investițiile care rămân în PNRR trebuie să atingă un progres fizic de minim 50% pentru a evita pierderea fondurilor
- Toate proiectele finanțate din PNRR trebuie finalizate până la 31 august 2026
- Trebuie securizată componenta de grant (banii nerambursabili) pentru a fi absorbită integral
Sectoarele cele mai afectate de reducerea fondurilor
Riscul de pierdere de 7,8 miliarde euro se distribuie astfel pe domenii:
Mediul – 2,29 miliarde euro (infrastructura de apă-canalizare și gestionarea deșeurilor)
Transporturi – 1,98 miliarde euro (infrastructura de transport)
Eficiența energetică – 1,02 miliarde euro (clădiri rezidențiale și instituții publice)
Sănătatea – 920 milioane euro (investiții în spitale publice)
Educația și digitalizarea – câte 728 milioane euro fiecare
Impactul asupra beneficiarilor
Fostul ministru a subliniat că cei mai afectați vor fi beneficiarii directi – oameni și instituții care au mizat pe aceste proiecte. Multe investiții esențiale pentru modernizarea țării, inclusiv autostrăzi, căi ferate, școli și spitale, riscă să rămână fără finanțare europeană.
Tentativele de a propune proiecte alternative pentru a compensa pierderile nu au reușit din cauza situației bugetare dificile a României. Nici opțiunea investirii sumelor în Banca de Investiții și Dezvoltare nu s-a materializat.
Cererea de plată 4 – blocată până la finalizarea renegocierii
Un aspect critic îl reprezintă imposibilitatea transmiterii către Comisia Europeană a Cererii de plată 4, considerată „piatra de temelie” pentru continuarea PNRR-ului. Aceasta include reforme fundamentale precum:
- Reforma fiscală
- Taxarea vehiculelor poluante
- Noua lege a salarizării
- Codurile Urbanistic și Silvic
- Legile energiei și apei
- Strategiile pentru biodiversitate și hidrogen
Situația actuală a implementării
Cu un an înainte de termenul limită, România a încasat efectiv 10,7 miliarde euro din PNRR. Există însă sume suspendate de 870 milioane euro din cererea de plată 3, din diverse motive administrative.
Plățile către beneficiari totalizează 8,23 miliarde euro, iar restul de aproximativ 20 miliarde euro trebuie implementat într-un singur an – un obiectiv aproape imposibil de atins.
Perspective și soluții
Marcel Boloș a identificat două riscuri majore: pierderea sumei de 7,8 miliarde euro (probabil din componenta de împrumut) și lipsa surselor de finanțare pentru investiții de 26,9 miliarde euro contractate de ministere.
Pentru salvarea planului, fostul ministru propune:
- Finalizarea renegocierii cu Comisia Europeană
- Găsirea de soluții alternative (etapizare, buget național, fonduri de coeziune)
- Accelerarea ritmului de implementare
- Atenție sporită pentru coordonatorii de reformă
România mai poate salva o parte din acest plan strategic de 28,2 miliarde euro (13,2 miliarde grant și 14,9 miliarde împrumut), dar este nevoie de transparență, asumarea responsabilității și respectarea termenelor în următoarele luni critice.
