Adrian Voica, liderul SIPA Muntenia, pune sub semnul întrebării modul în care România aplică măsurile de austeritate și cere ca efortul bugetar să fie suportat inclusiv de partidele politice. Într-un comunicat transmis luni, sindicalistul susține că, dacă statul le cere profesorilor și celorlalți angajați din sectorul public să accepte plafonări, amânări și limitări ale veniturilor, atunci și finanțarea formațiunilor politice de la buget trebuie reevaluată.
Mesajul vine într-un moment în care deficitul bugetar este invocat constant ca argument pentru reducerea cheltuielilor publice, iar viitoarea Lege a salarizării personalului plătit din fonduri publice generează deja dezbateri privind resursele care vor putea fi alocate angajaților, inclusiv celor din Educație.
„De ce austeritatea trebuie să înceapă cu salariații și să se oprească la ușa partidelor politice?”, este întrebarea lansată de Adrian Voica.
232 de milioane de lei pentru partide într-un singur an
Liderul SIPA Muntenia își construiește argumentația pornind de la datele Expert Forum privind finanțarea partidelor politice în 2025.
Potrivit analizei EFOR, cele opt formațiuni care au beneficiat de subvenții au primit în 2025 aproximativ 232 de milioane de lei de la bugetul de stat. În același timp, cheltuielile raportate de partide au ajuns la aproximativ 244 de milioane de lei, inclusiv prin utilizarea unor fonduri acumulate anterior.
Cea mai mare categorie de cheltuieli a fost reprezentată de „presă și propagandă”, pentru care partidele au raportat 117.619.081 de lei, adică 48,11% din totalul cheltuielilor din subvenții.
Datele arată și diferențe importante între formațiuni. PSD a cheltuit aproximativ 72,6 milioane de lei pentru presă și propagandă, AUR circa 21,1 milioane de lei, PNL 13,8 milioane, iar USR aproximativ 9,3 milioane de lei.
Pentru Adrian Voica, aceste cifre ridică o problemă de echitate într-un moment în care angajaților din sistemul public li se cere să accepte măsuri restrictive.
„Nu putem construi o nouă Lege a salarizării pornind de la premisa că pentru salariul profesorului, medicului sau funcționarului trebuie justificat fiecare leu, în timp ce zeci de milioane de euro din bani publici sunt alocate anual structurilor politice”, transmite liderul SIPA Muntenia.
România, comparată cu Franța și Germania
În comunicat este făcută și o comparație cu sistemele de finanțare politică din alte state europene.
Adrian Voica precizează că finanțarea publică a partidelor nu reprezintă o particularitate românească și că aceasta poate avea o justificare într-o democrație, inclusiv prin reducerea dependenței formațiunilor politice de finanțatori privați.
Problema ridicată de sindicalist este însă nivelul finanțării și modul în care sunt utilizați banii publici.
În cazul Franței, comunicatul indică pentru anul 2025 un ajutor public total de aproximativ 64,15 milioane de euro, stabilit printr-un decret publicat în Journal Officiel.
Germania este prezentată drept un alt model care ar putea fi analizat, în condițiile în care finanțarea publică este corelată cu capacitatea partidelor de a obține și sprijin financiar propriu din societate.
„Statul nu trebuie să devină singurul sau principalul garant al existenței unei formațiuni politice, independent de capacitatea acesteia de a mobiliza membri, cotizații și susținători”, se arată în comunicatul SIPA Muntenia.
Ce solicită SIPA Muntenia
Sindicatul nu cere eliminarea finanțării publice a partidelor, ci reducerea și plafonarea acesteia în perioada măsurilor de austeritate.
Printre solicitările formulate se numără:
- reducerea și plafonarea rezonabilă a subvențiilor acordate partidelor pe perioada austerității;
- transparență totală privind beneficiarii finali ai contractelor finanțate din bani publici pentru presă, publicitate și propagandă;
- publicarea într-un format accesibil cetățenilor a contractelor și sumelor plătite;
- analizarea unor modele europene în care finanțarea publică este corelată mai puternic cu veniturile proprii, cotizațiile și sprijinul obținut de partide din societate;
- aplicarea acelorași standarde de responsabilitate bugetară partidelor politice și salariaților din sectorul public.
„Solidaritatea bugetară nu poate avea sens unic”
Mesajul lui Adrian Voica este, în esență, unul de echitate între cei cărora statul le cere să facă sacrificii.
Liderul SIPA Muntenia susține că nu este suficient ca austeritatea să fie justificată prin deficit atunci când vine vorba despre salariile profesorilor, medicilor sau funcționarilor, în timp ce finanțarea structurilor politice rămâne o cheltuială care nu este supusă aceleiași presiuni publice.
„Solidaritatea bugetară nu poate avea sens unic. Nu poți spune profesorului că nu sunt bani pentru salarizare, că trebuie să accepte amânări, plafonări și sacrificii, iar partidului politic să-i asiguri, fără o dezbatere similară asupra oportunității și cuantumului, finanțarea din taxele plătite inclusiv de acel profesor”, afirmă Voica.
În opinia sa, austeritatea ar trebui să înceapă și de la cei care iau deciziile, nu doar de la salariații care suportă efectele acestora.
„Austeritatea devine credibilă numai atunci când cei care o decid sunt primii care o aplică propriilor structuri”, este concluzia transmisă de liderul SIPA Muntenia.
