Lipsa de încredere în instituțiile statului continuă să fie un subiect de dezbatere în România și atunci când vine vorba de Inspectoratul Teritorial de Muncă și de sistemul de justiție din România. Un exemplu elocvent îl reprezintă chiar interacțiunea mea cu aceste instituții în contextul unui conflict de muncă cu o companie internațională ce desfășoară activități pe teritoriul României.
În perioada 1 iulie – 1 septembrie 2019, am prestat servicii pentru SC Segula Technologies România SRL, prin intermediul contractelor individuale de muncă încheiate cu Gi Group Staffing Company SRL. Activitatea desfășurată a constat în testarea vehiculelor pe drumurile publice din România. Pe 6 august 2019, am fost informat de un echipaj de poliție că numerele de înmatriculare ale vehiculelor pe care le conduceam nu erau valabile în România. Acest lucru a dus la deschiderea unui dosar penal împotriva mea și a unora dintre colegii mei, dosar care a fost soluționat abia în 2024.
În repetate rânduri, am solicitat documentele necesare și confirmarea legalității vehiculelor de la reprezentanții SC Segula Technologies România SRL. Mi s-a spus verbal că totul este în regulă, fără a mi se furniza documentația completă. În urma verificărilor efectuate de poliție, s-a dovedit că aceste asigurări nu erau valide. Această neglijență a angajatorului m-a pus într-o situație extrem de dificilă, având drept consecință deschiderea unui dosar de cercetare penală care s-a finalizat cu clasarea cauzei (deși riscam o pedeapsă cu închisoarea de la șase luni la doi ani pentru conducerea unui autovehicul cu numere de înmatriculare care nu sunt valabile pe teritoriul României) însă și cu suspendarea dreptului de a conduce pentru 180 de zile.
Așa cum era normal, am încercat, în temeiul art. 231 din Codul Muncii, să soluționez pe cale amiabilă conflictul de muncă cu SC Segula Technologies România SRL, care potrivit art.253, alineatul (1) din același Cod al Muncii este obligată, în temeiul normelor și principiilor răspunderii civile contractuale, să îl despăgubească pe salariat în situația în care acesta a suferit un prejudiciu material sau moral, din culpa angajatorului, în timpul îndeplinirii obligațiilor de serviciu sau în legătură cu serviciul. Neprimind niciun răspuns de la SC Segula Technologies România SRL, am decis să informez Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM), lucru pe care l-am și făcut printr-o sesizare (depusă pe 03.06.2024 la sediul ITM Argeș) prin care am solicitat intervenția Inspectoratului Teritorial de Muncă, care ar fi trebuit să monitorizeze și să sancționeze abaterile angajatorului de la Codul Muncii. Conform legislației în vigoare, SC Segula Technologies România SRL avea obligația de a asigura condiții de muncă sigure și legale, lucru care nu s-a întâmplat. Din păcate, Inspectoratul Teritorial de Muncă nu a acționat eficient în acest caz, contribuind astfel la perpetuarea unor practici abuzive din partea angajatorului.
ITM Argeș și-a declinat responsabilitatea precizând că, în conformitate cu dispozițiile Art.6, alineat 1 din OG nr 27/2022, ITM București este responsabil de soluționarea acestei sesizări deoarece sediul central al SC Segula Technologies România SRL este în București, nu în Argeș. Totuși, în răspunsul primit, ITM Argeș face referire la un conflict de muncă între mine și Gi Group Staffing Company SRL și nu între mine și SC Segula Technologies România SRL. După redirecționarea sesizării am primit și primul răspuns de la ITM București, unul destul de evaziv care făcea referire, exact ca în cazul ITM Argeș, la un conflict de muncă între mine și Gi Group Staffing Company SRL și nu între mine și SC Segula Technologies România SRL, deși în sesizarea înaintată am indicat în mod clar, cu articol, literă și alineat toate prevederile Codului Muncii pe care SC Segula Technologies România SRL le-a încălcat. Surprins neplăcut de răspunsul primit, am depus o nouă sesizare pe pagina oficială de Internet a ITM București prin care le-am semnalat faptul că în răspunsul pe care mi l-au trimis nu se face deloc referire la încălcarea legislației muncii de către beneficiarul serviciilor indicat în sesizare, SC Segula Technologies România SRL și i-am rugat pe responsabilii ITM București să citească în întregime și cu atenție sesizarea depusă inițial în scopul de a se lămuri că starea conflictului de muncă este între mine și beneficiarul serviciilor mele, SC Segula Technologies România, nu între mine și Gi Group Staffing Company. Am mai menționat și că îmi exprim speranța că este vorba doar o tratare cu neglijență a sesizării înaintate de mine și nu despre vreo posibilă înțelegere între angajatul ITM București care s-a ocupat de sesizare și SC Segula Technologies România SRL. Ultimul răspuns primit de la ITM București m-a lăsat fără cuvinte deoarece în acesta se precizează că „în cazul în care ați acționat în instanță societatea SEGULA TECHNOLOGIES ROMÂNIA SRL, având ca obiect un litigiu de muncă, urmează ca aceasta să se pronunțe asupra celor solicitate, Inspectoratul Teritorial de Muncă București nefiind în drept a se pronunța, deoarece ar fi vorba de o imixtiune în prerogativele ce aparțin instanței de judecată”. Păi stimați reprezentanți ai ITM București, unul dintre rolurile ITM nu este cumva acela de a cerceta (din oficiu sau în baza unor sesizări) și sancționa încălcarea legislației muncii? Atunci de ce mai există ITM?
Revenind la justiție – pe 04.07.2024 am sesizat Tribunalul Argeș cu privire la conflictul de muncă menționat mai sus și mă așteptam ca, în conformitate cu prevederile Art.271, alineatele (1) și (2), instanța de judecată să stabilească un termen de judecată de maxim 15 zile de la data depunerii acțiunii, însă astăzi, la mai bine de o lună de la depunerea acțiunii, nici măcar nu a fost stabilit un termen de judecată, pe portalul Tribunalului Argeș apărând doar o dată recomandată pentru termen de judecată, stabilită la peste 10 luni de la depunerea acțiunii. Păi dacă nici justiția nu respectă legea, atunci de ce mai există legi în țara asta?
Trăgând o concluzie, acest caz reflectă o problemă sistemică în funcționarea instituțiilor statului, care ar trebui să protejeze drepturile angajaților și să asigure respectarea legislației muncii. Lipsa de acțiune și nepăsarea Inspectoratului Teritorial de Muncă și a sistemului de justiție nu fac decât să submineze încrederea cetățenilor în aceste instituții. Reforma și eficientizarea acestor instituții sunt imperios necesare pentru a preveni astfel de abuzuri și pentru a oferi angajaților protecția la care au dreptul conform legii. De asemenea, este crucial ca angajatorii să fie trași la răspundere pentru nerespectarea obligațiilor lor legale și pentru a preveni repetarea unor astfel de situații în viitor.
