Masoneria conduce România (II) – Masoneria argeșeană, puşculiţă de partid sau organizaţie elitistă?

Săptămâna trecută, începeam un mic serial despre Masoneria română și despre lojele sale din Argeș. Am amintit, atunci, că această organizație discretă, prin filierele sale de vârf, controlează întreaga economie și politică a lumii. România nu face excepție, în anii de după lovitura de stat reaprinzându-se luminile unor loje masonice. Din păcate pentru lojele autohtone, deschizându-se publicului larg, Masoneria din România s-a transformat din organizație strict elitistă într-una în care, alături de mari oameni de cultură, au intrat de la politicieni certați cu legea și cu bunul simț la foști securiști și de la oameni de afaceri obscuri la funcționari semidocți. Argeșul nu face excepție…

Dezvoltarea Masoneriei, ca pușculiță a regimului Năstase

Pe data de 24 ianuarie 1993, aveau să fie reaprinse luminile Marii Loje Naționale din România. Intervenția politicului pentru reînființarea Masoneriei pe plaiurile mioritice nu a lipsit nici ea. La poziționarea ei în societate au conlucrat, inițial, atât politicieni școliți sau cu relații prin Vest (Petre Roman, Mircea Geoană, Adrian Năstase-ministru de Externe la acea vreme), oameni din noua aristocrație locală, cât și foști șefi din serviciile de informații, armată sau forțele de ordine. La foarte scurt timp după reînființarea Masoneriei, considerată a fi o organizație secretă, transpartinică și cu intenții greu de anticipat, au apărut și primele critici la adresa acesteia. Astfel, dacă Ion Iliescu s-a ferit să spună dacă e de bun sau de rău augur reînființarea acestei societăți, spunând că e vorba doar de un club care nu mai are însemnătatea de odinioară, ,,părintele’’ Constituției din 1991, Antonie Iorgovan, nu s-a ferit să critice masoneria de câte ori avea ocazia. Acesta a spus, în dese rânduri, că în Constituția României se interzice crearea și funcționarea organizațiilor secrete, precum și a asociațiilor care subminează democrația (masoneria este, prin definiție, o organizație transpartinică). Criticile lui Iorgovan (care era și el membru PSD) s-au întețit după anul 2004, atunci când guvernul Năstase, printr-o ordonanță de urgență, a transformat Masoneria într-o organizație de interes public, hotărând finanțarea ei de la guvern. Era de înțeles acest demers, dat fiind că marele maestru al Lojii Naționale era chiar membru al guvernului Năstase, Eugeniu Ovidiu Chirovici. În doar câteva luni, numărul de loji și de masoni, la nivel național, a explodat, pur și simplu, ajungând, la nivelul anului 2004, la peste 5.000 de membri (practic, numărul se dublase față de anul anterior). După cum o să vedeți mai jos, anul 2004 a fost un an de cotitură și pentru lojele masonice de pe malul Argeșului.

De ce sunt recrutați afaceriștii în Masonerie: pentru bani și-atât!

Chiar dacă trecuseră 11 ani de la reaprinderea luminilor în MLNR, intervenția mai mult sau mai puțin directă a Năstase și a acoliților săi a fost esențială, pentru transformarea acesteia într-o clasă conducătoare transpartinică și din umbră. Bine, a făcut acest lucru pentru propriile interese și pentru cei 10 ani de președinție pe care îi anticipase. Acum, nu a fost să fie, Băsescu ajungând la Cotroceni. La nivelul fiecărui județ, s-au creat un fel de comitete de inițiativă prin care să se recruteze ce se putea recruta pentru noile loje. S-a început cu oamenii de afaceri și cu cei din politică (în majoritatea cazurilor, erau aceiași), creându-se și celebrele cluburi de afaceri. În Argeș, pentru pușculița de partid, cea a PSD mai exact, a fost creată Asociația Oamenilor de Afaceri, un club numai bun de cotizat la bugetul PSD și ai căror membri, marea lor parte, aveau să ajungă și purtători de șorțuri. În anii care au urmat, în Argeș au fost înființate nu mai puțin de opt loji regulare (plus alte câteva iregulare), unde afaceriștii din Argeș sunt la loc de cinste. Să le luăm pe rând, cu mențiunea că, informațiile fiind obținute din anumite surse, unii dintre oamenii de mai jos pot să fie (și) în alte loji:

-Loja Radu Negru (MLNR-IGMAAU) care grupează masonii din zona Rucăr-Câmpulung. Printre membrii ei se numără primarul din Câmpulung, Călin Andrei, cel din Rucăr, Ion Dulamă (inițiat la o lojă din Brașov), Adrian Ghiță (patron Mobiland), Cătălin Oprei (șeful Ocolului Silvic Câmpulung), Gheorghe Davidescu (fost prefect de Argeș);

-Loja Unirea (MLNR-IGMAAU), care grupează masonii din zona Pitești. Printre membrii ei se numără senatorul Constantin Tămagă, fostul comisar de poliție Edmund Ardelean, Nicolae Rădneanțu-fost consilier local și om de afaceri, Constantin Panait-directorul Comaliment și Alexandru Șerbănescu, directorul APIA;

-Loja Frații Golești (MLNR-IGMAAU), care grupează masonii din zona Pitești-Mioveni, adunând, în general, reprezentanți ai mediului de afaceri și ai băncilor: Georgel Soare, director ARDAF, George Caval-director BRD Argeș, Florian Goran-fost director al Finanțelor, Liviu Bănică-patron Pan Trading și alții;

-Loja Armonia grupează, probabil, cei mai mulți dintre oamenii de afaceri locali. Printre aceștia se numără Daniel Ionescu, nimeni altul decât directorul executiv al AOA Argeș, Marian Anghelescu, patronul Birotica Grup, Marian Drăgușin-patronul Vinalcool, Alin Rainea-patronul Spider Holding, Cătălin Rădulescu-deputat PSD și om de afaceri;

-Loja Ion C. Brătianu are ca membri, printre alții, pe patronul TDG Marian Petrescu, pe fostul șef al ISJ Argeș, Gabriel Bratu, pe senatorul USL Ion Popa, pe profesorul universitar Sebastian Parlac, pe Valentin Șuvar, președintele Forța Civică Argeș;

-Loja Neagoe Basarab grupează pe masonii din zona de Curtea de Argeș. Printre aceștia se numără Gheorghe Nicuț, fostul primar al orașului, Gheorghe Alecsei, patronul Aqua Term, afaceristul Ion Enăchescu și, conform surselor noastre, chiar înalte fețe bisericești, printre care și Nicolae Brânzea, prorector al Universității Pitești și fost preot vicar.

-Loja Meșterul Manole (MLNAR-considerată iregulară și nerecunoscută de către cei de la MLNR) este a doua lojă din Curtea de Argeș.

A trădat Antonie Iorgovan Masoneria?

Revenim la Antonie Iorgovan și la declarațiile sale antimasonice din anii 2000. În dese rânduri, în presă, acesta l-a acuzat pe Adrian Năstase că, împreună cu camarila sa din Masonerie, dorește să controleze întreaga societate. Aceste acuzații nu au încetat nici măcar la doi ani după ce PSD, partid din care făcea parte și Iorgovan, intrase în opoziție. Prin 2006 acesta declara că, în ciuda victoriei efemere a Alianței DA (care începuse să se destrame la acea dată), România este și va fi controlată, din umbră, de gașca lui Adrian Năstase: Viorel Hrebenciuc, Marian Oprișan, Gabriel Oprea, Sorin Frunzăverde, Ilie Sârbu (socrul actualului premier), care sunt cu toții masoni. La un an de la aceste declarații, Antonie Iorgovan avea să moară de o formă severă de cancer, provocată de iradiere. Concluziile le trageți singuri…

(Continuarea, săptămâna viitoare)