Un proiect de infrastructură de proporții este pregătit să transforme România într-unul dintre principalele noduri de transport ale Europei de Sud-Est. Grecia, Bulgaria și România vor să dezvolte o conexiune rutieră și feroviară integrată pe axa Salonic – Sofia – București, cu posibilitatea extinderii către Europa Centrală și de Vest, Republica Moldova și Ucraina.
Informațiile au fost prezentate de Libertatea, care citează declarațiile comisarului european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, făcute în cadrul Târgului Internațional de la Salonic.
Proiectul este gândit pe termen lung și ar urma să fie implementat etapizat, într-un interval de aproximativ 15 ani, cu orizont de finalizare în 2041.
O nouă axă de transport între Marea Egee și Marea Neagră
Miza proiectului depășește cu mult simpla modernizare a unor drumuri și căi ferate.
Noua infrastructură ar urma să creeze o legătură terestră directă între porturile de la Marea Egee și zona Mării Negre, prin Grecia, Bulgaria și România.
Astfel, mărfurile care ajung în porturile grecești ar putea fi transportate rapid către România și mai departe spre nord și est, fără ca întregul flux să depindă de transportul maritim prin strâmtorile Bosfor și Dardanele.
Bulgaria va avea un rol esențial în acest sistem, fiind veriga dintre infrastructura Greciei și cea a României.
Coridorul este integrat în planurile europene privind Rețeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T), care urmărește conectarea marilor axe de transport ale continentului.
România, pe traseul unei rute strategice către Ucraina și Moldova
Unul dintre cele mai importante elemente ale proiectului este posibilitatea ca această axă să fie extinsă dincolo de România.
Conexiunile ar urma să ajungă către Republica Moldova și Ucraina, dar și spre rețelele de transport din Europa Centrală și de Vest.
Pentru România, acest lucru ar putea reprezenta o oportunitate majoră de dezvoltare a infrastructurii logistice și a transportului de mărfuri.
Într-un asemenea scenariu, România nu ar mai fi doar o țară aflată la periferia Uniunii Europene, ci ar putea deveni un punct de legătură între sudul Europei, regiunea Mării Negre și Europa de Est.
Primele investiții au început deja
Componenta feroviară a viitorului coridor beneficiază deja de finanțări europene.
Un exemplu este tronsonul de 68,3 kilometri dintre Alexandroupolis și Pythio, în Grecia, pentru modernizarea căruia au fost alocate 277 de milioane de euro prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.
Pentru celelalte tronsoane, finanțarea urmează să fie stabilită prin combinarea fondurilor europene cu bani de la bugetele naționale ale Greciei, Bulgariei și României.
Succesul proiectului va depinde, în mare măsură, de capacitatea celor trei state de a coordona lucrările și de a asigura continuitatea infrastructurii de o parte și de alta a frontierelor.
Mai mult decât un proiect economic
Noul coridor are și o importantă dimensiune strategică și de securitate.
În contextul războiului din Ucraina și al importanței tot mai mari a Flancului Estic al NATO și al Uniunii Europene, existența unor rute terestre moderne între sudul Europei și România poate facilita transportul rapid de echipamente, resurse și personal.
O infrastructură rutieră și feroviară performantă ar putea permite, în situații de criză, deplasarea mai rapidă a resurselor și echipamentelor către Europa de Est.
În același timp, dezvoltarea coridorului ar putea stimula comerțul, turismul, industria logistică și investițiile în regiunile traversate.
15 ani pentru un proiect care poate schimba regiunea
Planurile actuale indică o perioadă de aproximativ 15 ani pentru realizarea completă a sistemului de transport, cu anul 2041 drept orizont pentru finalizare.
Implementarea ar urma să fie făcută pe etape, în funcție de stabilirea surselor de finanțare și de pregătirea proiectelor aferente fiecărui tronson.
Dacă va fi realizat conform planurilor, coridorul Salonic – Sofia – București, extins ulterior către Moldova și Ucraina, ar putea deveni una dintre cele mai importante axe terestre ale Europei de Sud-Est.
Pentru România, miza este uriașă: o poziție mai importantă pe harta transporturilor europene, acces mai rapid către porturile din Grecia și o conexiune terestră consolidată cu Europa Centrală și regiunea Mării Negre.
Rămâne însă provocarea majoră: să transforme planurile și memorandumurile în kilometri reali de autostradă și cale ferată modernizată. În cazul unui proiect de asemenea amploare, finanțarea, coordonarea între state și respectarea termenelor vor fi la fel de importante ca proiectarea propriu-zisă a infrastructurii.
Articol realizat pe baza informațiilor publicate de Libertatea și a declarațiilor prezentate de publicație.
