Autoritățile române sunt vinovate de lipsa de transparență cu privire la expunerea militarilor români la uraniul sărăcit (DU – depleted uranium) în timpul misiunilor internaționale în teatre de operații externe precum Irak și Afganistan. Deși pericolul pe care îl reprezintă uraniul sărăcit asupra sănătății este bine documentat în alte țări, cum ar fi Italia, unde veteranii au câștigat procese împotriva statului, în România acest subiect este în mare măsură ignorat. Militarii români care au servit în zone afectate de contaminarea cu DU (prin folosirea munițiilor cu uraniu sărăcit în acțiunile de luptă executate în zonele respective) au fost și sunt expuși la riscuri semnificative de îmbolnăvire, iar mulți dintre ei, inclusiv cei care suferă de boli grave, au fost lăsați să se confrunte singuri cu consecințele.
Ce este uraniul sărăcit și cum afectează sănătatea?
Uraniul sărăcit este un produs secundar al procesului de îmbogățire a uraniului natural, folosit în principal în muniții și în blindajul vehiculelor militare datorită densității sale ridicate. Această substanță este radioactivă și toxică, iar când munițiile care conțin DU explodează, particulele de uraniu se răspândesc în aer și pe sol, rămânând o sursă de contaminare pentru mult timp. Inhalarea sau ingerarea acestor particule poate provoca mutații genetice și daune ADN-ului, crescând riscul de apariție a cancerelor și altor afecțiuni grave.
Studiile internaționale, inclusiv cele realizate de ONU și agențiile internaționale de mediu, au evidențiat clar că DU poate avea efecte devastatoare asupra sănătății umane, în special asupra sistemului hematopoietic. De exemplu, un studiu realizat de Dr. Asaf Durakovic a constatat o incidență crescută a cancerelor hematologice la soldații expuși la DU în conflictele din Golf și Irak.
Cazul personal și tragediile nespuse ale militarilor români
Experiența mea personală reflectă această realitate dură. Am fost diagnosticat cu o boală cauzată de o mutație genetică dobândită, cel mai probabil din cauza expunerii la zone contaminate cu uraniu sărăcit în timpul misiunilor în Irak și Afganistan. Mutația genetică, de tipul JAK2, este asociată cu afecțiuni hematologice precum policitemia vera sau leucemia, și este direct legată de expunerea la agenți toxici precum DU.
Din păcate, nu sunt singurul care se confruntă cu astfel de probleme. Doi dintre foștii mei colegi, care au servit în Teatrul de operații din Irak, în localitatea Ad Diwaniyah (unde și eu am fost dislocat pentru o perioadă de aproximativ șase luni), au murit după ce au fost diagnosticați cu leucemie. Alți foști colegi de-ai mei se confruntă cu afecțiuni grave ale sistemelor circulator, cardiac și osos, toate având legătură cu expunerea prelungită la uraniul sărăcit. Cu toate acestea, autoritățile române continuă să ignore pericolele reale și nu oferă sprijinul necesar veteranilor afectați.
Studiile ONU privind contaminarea cu uraniu sărăcit în Irak
Conform UNEP (Programul Națiunilor Unite pentru Mediu), studiile realizate în zonele de conflict din Irak, inclusiv Ad Diwaniyah, au confirmat niveluri ridicate de contaminare cu uraniu sărăcit. Particulele de DU au fost detectate în sol, apă și aer, iar expunerea pe termen lung a locuitorilor și a militarilor dislocați în aceste regiuni reprezintă un pericol major pentru sănătate(UNEP – UN Environment Programme). Raportul subliniază că mii de locații din Irak sunt încă contaminate, inclusiv foste baze militare, iar acest lucru a dus la o creștere alarmantă a cazurilor de cancer în rândul populației locale și al soldaților dislocați.
Deși autoritățile irakiene, împreună cu ONU, au lansat programe pentru evaluarea și curățarea acestor zone, lipsa resurselor și sprijinului internațional face ca progresul să fie lent. Din nefericire, militarii români expuși în aceste zone nu au beneficiat de aceeași atenție și sprijin medical oferit soldaților din alte țări, cum ar fi Italia, unde guvernul a recunoscut oficial riscurile asociate cu DU și a oferit compensații.
Efectele ignorării expunerii la DU de către autoritățile române
În ciuda tuturor dovezilor și a cazurilor medicale tragice, autoritățile române nu au recunoscut niciodată oficial riscul reprezentat de DU asupra militarilor români. Această lipsă de transparență este nu doar o neglijență gravă, ci și o lipsă de respect pentru cei care au servit în teatrele de operații. Comparativ cu Italia, unde veteranii au câștigat procese împotriva statului, în România nu s-au luat măsuri semnificative pentru a-i proteja sau a-i sprijini pe cei afectați.
Studiile internaționale și cercetările medicale evidențiază clar legătura dintre expunerea la DU și creșterea incidenței cancerelor hematologice și a altor boli grave. Este nevoie de acțiuni urgente:
- Recunoașterea oficială a riscurilor: Autoritățile române trebuie să recunoască pericolele la care au fost expuși militarii și să ia măsuri pentru a-i proteja pe viitorii soldați dislocați în zone similare.
- Monitorizarea sănătății veteranilor: Militarii care au fost expuși la DU trebuie să beneficieze de monitorizare medicală constantă și de tratamente adecvate.
- Compensații și sprijin medical: Așa cum s-a întâmplat în alte țări, militarii români trebuie să primească despăgubiri și acces la îngrijire medicală pentru bolile cauzate de expunerea la DU.
Concluzie
Pericolul expunerii la uraniul sărăcit este o realitate pentru care autoritățile române trebuie să-și asume responsabilitatea. Militarii români care au servit în teatrele de operații din Irak și Afganistan merită recunoașterea riscurilor la care au fost expuși, sprijin medical adecvat și despăgubiri. Ignorarea acestor probleme agravează suferințele veteranilor și subminează încrederea în instituțiile care ar trebui să îi protejeze.
A sosit momentul ca adevărul să iasă la iveală, iar cei care au fost expuși să primească dreptatea pe care o merită.
