În urmă cu câteva ore, președintele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat, Aurelian Pavelescu, a postat pe contul său de Facebook câteva lucruri despre istoria relativ recentă a partidului. Pavelescu scrie că, ani la rândul, PNȚCD a fost sabotat chiar din interior, lucru care s-a văzut, de altfel, la alegerile dintre 2000 și 2012.
Aflat in disolutie in 2005, cand liderii vechi ai partidului, in frunte cu Ion Diaconescu, au hotarat in congres schimbarea denumirii (Partidul Popular Crestin Democrat), ceea ce ar fi dus la disparitia din istorie, PNTCD a trecut prin cateva etape care trebuie reamintite. Sub presedintia lui Marian Petre Milut s-a renuntat la schimbarea denumirii salvandu-se brandul, memoria si partidul, incepandu-se un proces serios de organizare, innoire si intinerire: au fost salvate sediile, platite datoriile si partidul a devenit functional, iar in campaniile electorale partidul a inceput sa fie vizibil. Actiunea lui Milut a fost insa primita cu maxima ostilitate de cei care distrusesera partidul si-l adusesera in disolutie si faliment, persoane care aveau ca activitati asa-zis politice omagierile si parastasele. Confruntarea cu aceste persoane iesite din jocul politic real, a fost inevitabila. Milut a avut de ales: ori sa abandoneze partidul procesului de disolutie (niciunul dintre vechii taranisti nu cotizau cu 1 leu macar, printre altele, lasand de izbeliste infrastructura), ori sa se lupte. Aflat langa el, ca Prim-vicepresedinte, l-am incurajat sa nu cedeze, ceea ce a si facut. (Un alt „amanunt”… PNTCD nu mai platise cotizatia la PPE de 5 ani si era pe cale sa fie exclus, tot ca o dovada a activitatii taranistilor „adevarati”…).
Confruntarea a fost foarte grea, in partid domnind anarhia, mentalitatea anilor 90, frustrarile si neputintele. Milut a renuntat in 2010, scarbit de ucigasii partidului, care aveau un singur scop: a-l discredita pe presedintele partidului.
Am preluat conducerea partidului. Am incercat, initial, sa ajung la un compromis intern. M-am confruntat cu gesturi abjecte, multi dintre cei care isi spuneau taranisti fiind de nivel interlop, din multiplele gasti, de cel mai scazut nivel intelectual si moral. La actiunile de discreditare s-au adaugat actiunile de contestare in justitie a tuturor actelor partidului, ceea ce a condus la peste 50 de procese si sute de infatisari, cai de atac, cu scopul precis de blocare a oricarei activitati, la care se adauga indemnul: Nu votati PNTCD! Cu asta s-au ocupat cei din vechile gasti, care isi spuneau… taranisti.
Am hotarat atunci indepartarea din partid a tuturor care intretineau conflictul. Am continuat intinerirea partidului. Am revenit la principiile constitutive, de mult abandonate. Am salvat infrastructura de la distrugere. Am reusit sa readuc partidul in jocul politic, in 2012 PNTCD reintrand pentru prima data in parlament.
Azi partidul este unit si stabil, cu toate problemele juridice clarificate definitiv, functional si gata de un proces de relansare. Dintr-un partid detestat, a devenit un partid ravnit de multi, o speranta. Nu vor putea accede decat cei merituosi!
