Ceea ce se întâmplă în aceste zile în PNL Argeș nu mai are nimic în comun cu ideea de partid liberal. Sub pretextul „reformei” și al unei noi conduceri impuse de la centru, organizația județeană pare să fi fost transformată într-un laborator de epurări politice, unde dialogul este înlocuit cu excluderea, iar democrația internă – cu ordine venite pe linie ierarhică.
La doar scurt timp după instalarea senatorului Mihai Coteț în funcția de președinte interimar, prima „decizie” notabilă a noii conduceri nu a fost una de construcție sau de coagulare a organizației, ci o mișcare care spune totul despre direcția în care se îndreaptă filiala: eliminarea a 27 de membri din grupul intern de WhatsApp destinat comunicării cu aleșii locali.
Un gest aparent banal, dar cu o încărcătură politică uriașă. Pentru că nu vorbim despre membri oarecare, ci despre nume grele ale liberalismului argeșean: Dragoș Predescu, Radu Perianu, Dănuț Bica sau Dorin Voicu. Oameni care au dus greul organizației, care au reprezentat partidul în funcții-cheie și care, peste noapte, au fost scoși din circuitul decizional. Fără explicații. Fără dezbatere. Fără rușine.
Este acesta noul model de conducere promovat de aripa lui Ilie Bolojan? Un model în care prima reacție la diferența de opinie este eliminarea? În care pluralismul este tratat ca o problemă și nu ca o resursă?
Surse din interiorul partidului descriu o atmosferă apăsătoare, în care orice voce critică devine incomodă, iar orice asociere cu fosta conducere – suspectă. Practic, se conturează un mecanism simplu și brutal: cine nu este cu noua echipă, este scos din joc. Fără drept de apel.
Mai grav este că această strategie nu pare să fie una accidentală, ci una asumată. Eliminarea celor 27 nu este doar un gest administrativ, ci un semnal clar de forță: comunicarea va fi controlată, iar vocile disidente – reduse la tăcere. Un tipar care amintește mai degrabă de reflexe autoritare decât de valorile unui partid care se revendică de la liberalism.
În contrast puternic cu această abordare, echipa construită în jurul Alinei Gorghiu continuă să beneficieze de susținerea unei părți consistente a organizației. Nu întâmplător, majoritatea primarilor și liderilor locali rămân ancorați în această tabără, văzută ca una a echilibrului, a dialogului și a respectului pentru structurile interne.
Pentru mulți liberali argeșeni, perioada Gorghiu a însemnat stabilitate și coerență. Nu un paradis, dar nici un câmp de execuții politice. Diferențele de opinie existau, dar nu erau sancționate prin excluderi sumare sau prin blocarea accesului la comunicare. Era, cu alte cuvinte, un partid viu.
Astăzi, însă, PNL Argeș pare să fi intrat într-o logică de tip „tabără și restul lumii”. Iar această polarizare nu doar că fragilizează organizația, dar riscă să o arunce într-o criză profundă de credibilitate.
În loc să construiască unitate într-un moment politic complicat, noua conducere pare mai preocupată să-și consolideze controlul prin metode discutabile. În loc să adune, dezbină. În loc să convingă, impune.
Iar întrebarea care planează tot mai apăsat în interiorul PNL Argeș este una simplă și incomodă: dacă acesta este începutul, cum va arăta finalul?
Pentru că un partid nu poate funcționa pe termen lung cu ușile închise și cu vocile critice eliminate. Iar istoria politică arată clar: acolo unde începe frica, se termină democrația.
