Dincolo de festivități, panglici tăiate și comunicate despre marile realizări ale administrației județene, un audit al Curții de Conturi conturează o imagine mult mai puțin confortabilă pentru conducerea Consiliului Județean Argeș. Lucrări acceptate la plată deși nu erau executate, sute de mii de lei acordate necuvenit la salarii, creanțe fără documente justificative prezentate auditorilor, garanții neconstituite și deficiențe serioase de control intern sunt printre problemele prezentate într-o amplă analiză publicată de 5news.ro.
Potrivit materialului publicat de 5news.ro, care prezintă constatările auditului financiar, Curtea de Conturi a emis o „opinie cu rezerve”, fiind identificate „erori cu influențe semnificative” asupra situațiilor financiare. Problemele nu privesc un singur serviciu sau o singură instituție, ci se întind de la patrimoniu și contabilitate până la spitale, salarizare și investiții publice.
Lucrări plătite înainte să existe în teren
Probabil cea mai greu de explicat constatare este cea referitoare la lucrările acceptate la plată fără să fi fost executate.
La lucrările pentru repararea unor acoperișuri, auditorii au stabilit plăți nelegale de 32.501 lei, plus majorări de întârziere de 2.925 de lei. Banii au fost recuperați ulterior, dar întrebarea rămâne: cine a verificat lucrările înainte ca acestea să fie acceptate la plată?
Situația se repetă însă la proiecte importante ale județului.
La Cetatea Poienari, unul dintre obiectivele intens promovate de administrația județeană, au fost înregistrate 86.906 lei pentru lucrări nepuse în operă, dar acceptate la plată, conform informațiilor prezentate pe baza auditului. Ulterior, lucrările respective au fost executate.
La restaurarea Galeriei de Artă „Rudolf Schweitzer-Cumpăna”, unele lucrări nu respectau proiectul tehnic. Au fost stabilite 43.940 de lei plăți nelegale, plus majorări, lucrările fiind refăcute ulterior.
La Centrul de Zi pentru Persoane cu Dizabilități Drăgolești apar din nou lucrări nepuse în operă, dar acceptate la plată, valoarea stabilită fiind de 39.656 lei.
Iar la Baza de Salvare Montană Cota 2000, auditorii au identificat 156.721 de lei aferenți unor lucrări nepuse în operă și unor articole care, potrivit contractului, trebuiau suportate de executant. Sumele plătite în plus au fost ulterior recuperate.
Când același tip de problemă apare în mai multe investiții, explicația „a fost o greșeală” devine insuficientă. Problema esențială este cum funcționează controlul asupra banului public înainte de efectuarea plății, nu după ce vin auditorii.
675.781 de lei în drepturi salariale acordate necuvenit
Nici capitolul salarizare nu arată mai bine.
Conform datelor prezentate în materialul 5news.ro, Curtea de Conturi a stabilit o supraevaluare a cheltuielilor de personal de 675.781 lei.
La Serviciul Public Județean de Pază și Ordine Argeș apar 96.294 de lei acordați prin majorarea salariilor de bază peste nivelul permis și alte sute de mii de lei din sporuri de noapte, repaus săptămânal și sărbători legale acordate peste cuantumul cuvenit.
La Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” au fost identificați alți 99.209 lei acordați necuvenit sub forma sporului pentru condiții de muncă.
Spitalul Județean, un capitol aparte
Poate și mai îngrijorătoare este situația constatată la Spitalul Județean de Urgență Pitești.
În evidențele unității figurau solduri debitoare de 723.987 lei pentru care auditorilor nu le-au fost prezentate documente care să ateste dreptul de creanță, iar această deficiență nu fusese remediată în timpul auditului.
Tot la Spitalul Județean, datoriile comerciale erau subevaluate cu 1.008.429 lei, iar problema inventarierii fusese deja identificată prin audit intern, fără ca activitatea să fie finalizată până la controlul Curții de Conturi.
Mai mult, auditorii arată că Spitalul Județean nu efectuase inventarierea generală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii, deși aceasta trebuie realizată cel puțin anual.
Garanții de peste 1,2 milioane de lei neconstituite
Lista continuă.
Auditorii au stabilit la nivelul UATJ Argeș și al instituțiilor subordonate 1.227.159,26 lei reprezentând garanții care nu fuseseră constituite, abaterea fiind remediată doar parțial în timpul auditului.
În cazul veniturilor din fonduri europene, situația financiară a fost subevaluată cu 300.626 lei, procedura necesară urmăririi și încasării acestor venituri fiind elaborată chiar în timpul auditului.
În plus, auditorii au constatat că 110.871 lei din redevențe miniere nu fuseseră stabiliți, evidențiați și urmăriți la încasare, la care s-au calculat majorări de întârziere.
Când controlul intern funcționează după ce vine Curtea de Conturi
Poate cea mai grea constatare pentru conducerea CJ Argeș nu este însă valoarea unei anumite erori.
Este faptul că unele probleme erau mai vechi.
Potrivit materialului citat, la Spitalul Județean continuau să existe 377.126 lei în sume negative neclarificate, deși situația fusese vizată de recomandări anterioare.
Iar formularea atribuită Curții de Conturi este extrem de serioasă: recomandările nu fuseseră implementate integral inclusiv din cauza „neimplicării factorilor de decizie în instituirea mecanismelor de control” necesare remedierii deficiențelor.
Aici discuția nu mai poate fi redusă comod la greșeala unui contabil sau la o virgulă pusă într-un registru.
Vorbim despre mecanisme de conducere, verificare și control.
Cine răspunde?
Ion Mînzînă conduce Consiliul Județean Argeș din 2020, iar situațiile financiare consolidate au fost aprobate de președintele CJ în calitate de ordonator principal de credite.
Trebuie precizat foarte clar că raportul prezentat de 5news.ro nu stabilește că Ion Mînzînă ar fi efectuat personal operațiunile constatate și nici nu individualizează o răspundere juridică personală a acestuia pentru fiecare abatere.
Dar răspunderea administrativă și politică pentru modul în care funcționează o instituție nu poate fi invocată doar atunci când se taie panglici.
Dacă investițiile și proiectele sunt trecute la capitolul realizărilor conducerii CJ Argeș, atunci conducerea trebuie să ofere explicații și atunci când auditorii găsesc lucrări plătite înainte de executare, salarii acordate necuvenit, creanțe fără documente prezentate la control, garanții neconstituite și mecanisme de control care nu și-au făcut treaba.
Mai ales că Ion Mînzînă declara, în urmă cu câțiva ani, chiar la o întâlnire cu conducerea Curții de Conturi, că speră ca administrația județeană să ajungă în situația în care să nu mai existe acte de control care să ridice întrebarea „unde am greșit, de ce am greșit și pentru ce am greșit”. Declarația este publicată chiar pe site-ul oficial al CJ Argeș.
Astăzi, întrebările sunt cât se poate de concrete:
Cine a verificat lucrările înainte de plată? Cine a semnat documentele? Cine trebuia să controleze salarizarea? Cine trebuia să urmărească creanțele? Cine trebuia să se asigure că recomandările mai vechi ale auditorilor sunt aplicate?
Și, mai ales, de ce a fost nevoie să vină Curtea de Conturi pentru ca o parte dintre aceste probleme să fie descoperite sau remediate?
Acestea sunt explicațiile pe care conducerea Consiliului Județean Argeș le datorează contribuabililor.
Pentru că, înainte de a fi „banii Consiliului Județean”, sunt banii argeșenilor.
