Înțelegând importanța și necesitatea asigurării unei piețe a muncii calificate,
condiție esențială a atragerii investițiilor atât de necesare, Noua Republică
propune un proiect de Renaștere a Învățământului Tehnico-Profesional.
1. Aplicarea legislației existente, Legea Educației
Naționale și legislația secundară aferentă
Ministerul Educației este obligat să acorde plan de școlarizare Liceelor și
Colegiilor Tehnice, în măsura în care acestea reușesc să încheie contracte de
școlarizare în regim tripartit, părinți, școală, agent economic. Contractul trebuie
să cuprindă clauze de realizare a instruirii practice, săptămânale și/sau
comasate, la agentul economic, având în vedere resursele valoroase limitate,
umane și materiale, de care dispun unitățile școlare. Încadrarea cadrelor
didactice se va face inclusiv pentru aceste clase de pregătire profesională.
Elaborarea curriculumului se face ținând cont de proporția de ore de instruire
practică, adică de 2-3 zile pe săptămână şi se referă doar la cultura generală,
constând în special în cursuri de comunicare în limba română și limbi străine,
cursuri de informatică și educație antreprenorială și pentru societate.
Conținutul curriculumului tehnic teoretic și instruirii practice este decis de
școală împreună cu agentul/agenții economici parte în contract.
2. Reglementarea cursurilor de formare profesională de
scurtă sau medie durată
Există meserii (în turism, servicii generale, servicii casnice) în pregătirea cărora
nu este necesar un timp îndelungat. Competențele cerute de acestea pot fi
asigurate în perioade de timp de la 6 luni la doi ani. Nu există încă o legislație
secundară care să reglementeze formarea profesională de scurtă sau medie
durată, dar trebuie elaborată în viitorul apropiat.
3. Avantaje pentru agenții economici, parte a
contractelor de școlarizare profesională
Statul trebuie să gândească o serie de avantaje, care să constituie o motivație
suplimentară a angajatorilor pentru a se implica în procesul de formare
profesională, în afara asigurării forței de muncă calificate. Se pot imagina
avantaje fiscale, permise de legislația europeană, concesionări de spații și
active disponibile din patrimoniul încă de stat, scutiri de la unele taxe și
impozite.
4. Crearea a încă unui traseu educațional: Liceul
Profesional
Având în vedere complexitatea tehnologică a activităților dintr-o companie,
este necesară introducerea unui învățământ profesional de patru ani, Liceul
Profesional.
Dacă luăm ca exemplu doar specializarea de „mecanic auto”, competențele
necesare azi sunt mult superioare celor de acum câțiva ani: informatice,
electronice, limbi străine, comunicare, etc.
Pentru astfel de meserii este necesară o pregătire extinsă, de patru ani, cadrul
necesar fiind actuala filieră tehnologică liceală, dar cu un curriculum adecvat
cerințelor și obiectivelor.
Aceasta înseamnă renunțarea la o parte dintre disciplinele teoretice cu grad
înalt de abstractizare, necesare parcursului universitar, și înlocuirea lor cu
discipline cu caracter aplicativ: comunicare (inclusiv în limbi străine),
informatică, educație antreprenorială și educație pentru societate, un
curriculum tehnic teoretic variabil în funcție de specializarea urmată, instruire
practică cel puțin 50% din timpul de școlarizare.
Abia acest parcurs poate fi încheiat de un Bacalaureat Profesional, care nu dă
dreptul de a urma cursuri universitare, dar care are greutate pe piața muncii,
dacă are în spate un curriculum adecvat de felul celui descris.
Analog cu învățământul profesional, contractele de școlarizare cu agenţii
economici sunt esențiale și în acest caz pentru a asigura baza logistică de
instruire practică, specialiștii necesari instruirii tehnice și practice.
5. Multiplicarea traseelor educaționale
Principala deficiență a învățământului românesc, sancționată și de evaluările
internaționale din domeniu, rămâne lipsa unei multitudini de trasee
educaționale, care să permită tinerilor să aleagă acel traseu care se pliază cel
individ tânăr la altul.
N-am reușit să aplicăm ceea ce alte societăți au înțeles de mult: școala trebuie
să te învețe „să știi, să faci, să fii, să trăim împreună”.
Lipsa unui curriculum adecvat contextului economic, social şi politic actual şi
provocărilor date de globalizare și de multiplele crize care ne afectează
sistemele de educație și formare profesională, în disparitate evidentă cu alte
țări care au reuşit acest lucru.
Un nou curriculum trebuie să fie suficient de flexibil, să dea libertate
comunităților să-și promoveze interesele locale și regionale de dezvoltare şi să
cuprindă ariile conceptual-teoretică, aplicativă, transdisciplinară, generatoare
de învățare continuă.
Principala provocare a viitorului pieței muncii rezidă în faptul că un salariat va
schimba 6-7 joburi pe parcursul cursul vieții sale, o modificare faţă de
societatea și economia comuniste. Ori, pentru adaptarea la această schimbare,
capacitatea de învățare de-a lungul întregii vieți este esențială, iar
competențele pentru acest deziderat trebuie dezvoltate încă din școala
primară.
În viziunea Noii Republici, se pot pune în operă următoarele trasee
educaționale, consecutive absolvirii gimnaziului la 16 ani:
a. Intrarea în piața muncii, ucenicie la locul de muncă, formare profesională
pe baza educației non-formale și informale, certificată de instituții ale
statului;
b. Cursuri de scurtă sau medie durată pentru formare profesională în
meserii/specializări mai simple, în parteneriat cu agenți economici;
c. Învățământ profesional de doi ani, în parteneriat cu agenți econmici;
d. Liceu Profesional, terminat cu Bacalaureat Profesional, fără acces la
Universitate;
e. Liceu Tehnologic, în varianta existentă în prezent, terminat cu un
Bacalaureat Național, cu acces la universitate;
f. Liceul Vocațional, în varianta existentă în prezent, terminat cu un
Bacalaureat Național, cu acces la universitate;
g. Liceu Teoretic, în varianta existentă în prezent, terminat cu Bacalaureat
Naţional, cu acces la universitate.
Accesul la facultăți tehnice și economice ar putea fi condiționat de parcurgerea
Liceului Tehnologic, cu recunoașterea eventuală a unui număr de credite,
corespunzătoare disciplinelor tehnice efectuate în liceu, precum și instruirii
practice.
Traseele educaționale enunțate reprezintă un progres net comparativ cu ce
avem în prezent, când singurul traseu este cel liceal, indiferent de inclinațiile şi
potențialul fiecărui tânăr.
Absența învățământului profesional în ultimii 10 ani a provocat o gravă lipsă de
personal calificat pe piața muncii, atât de necesar agenților economici, situație
ce a condus la scăderea dramatică a competitivității economiei românești în
contextul internaţional.
Chiar și în condiţiile emigrării masive a forței de muncă, slaba calificare a
muncitorilor români a făcut ca veniturile acestora, parțial trimise în economia
românească, să fie mult mai mici, comparativ cu alte state.
Aplicarea fără întârziere a Legii Educației Naționale, îmbunănățită cu prevederi
referitoare la Liceul Profesional, ar readuce, în 10-15 ani, muncitorii calificați
ceruți de piața muncii.
