Serviciul Român de Informații (SRI) și DIICOT au anunțat luni, 26 octombrie, identificarea unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă, implicată în provocarea unui incendiu pe o platformă industrială din Brașov, în apropierea unei fabrici de armament aparținând ROMARM. Trei cetățeni străini, doi bieloruși și un ucrainean, sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune. Doi dintre suspecți au fost arestați în Germania, iar al treilea a fost localizat în Polonia. Potrivit serviciilor de informații, rețeaua avea în vizor și alte obiective militare și industriale din România și din Uniunea Europeană.
Incendiu suspect lângă o fabrică de armament din Brașov
Ancheta a început în luna septembrie 2026, după un incendiu izbucnit pe o platformă industrială din municipiul Brașov, în imediata apropiere a societății CARFIL SA, filială a Companiei Naționale ROMARM.
Incidentul, produs pe 14 septembrie, a afectat sediile mai multor societăți comerciale și a declanșat o investigație complexă, desfășurată de procurorii DIICOT, polițiștii specializați în combaterea criminalității organizate și ofițerii Serviciului Român de Informații.
Potrivit SRI, investigațiile au stabilit că incendiul a fost provocat de membrii unei rețele de sabotaj coordonate din Federația Rusă.
„Serviciul Român de Informații, în cooperare cu parteneri interni și externi, a identificat o rețea de sabotaj coordonată din Federația Rusă, implicată în provocarea incendiului din 14 septembrie 2026, din incinta platformei industriale Carfil din Brașov”, se arată în comunicarea instituției.
Doi suspecți, arestați în Germania. Al treilea, localizat în Polonia
Anchetatorii români au identificat trei persoane suspectate de implicare în operațiune: doi cetățeni bieloruși și un cetățean ucrainean, toți rezidenți în state ale Uniunii Europene.
Pe numele acestora au fost inițiate proceduri judiciare internaționale.
Doi dintre suspecți au fost depistați și arestați preventiv în Germania, în timp ce, potrivit DIICOT, pregăteau comiterea unor fapte similare.
Cel de-al treilea suspect a fost localizat în Polonia, iar luni, 26 octombrie, autoritățile române au obținut un nou mandat european de arestare.
Procurorii efectuează demersurile necesare pentru aducerea celor trei în România, unde sunt cercetați pentru tentativă la acte de diversiune.
Țintele rețelei: fabrici de armament și obiective militare din Europa
Informațiile obținute de SRI indică faptul că operațiunea nu era una izolată și că planurile rețelei depășeau teritoriul României.
Potrivit serviciului de informații, coordonatorii aflați în Federația Rusă stabiliseră o listă extinsă de obiective care urmau să fie vizate de acțiuni de sabotaj.
Printre acestea se numărau fabrici de armament de stat și private, obiective industriale strategice și infrastructuri de interes militar.
Mai mult, SRI susține că investigațiile din acest an au identificat și alte tentative de sabotaj îndreptate împotriva unor obiective din România, inclusiv facilități militare internaționale sau utilizate pentru instruirea militarilor ucraineni.
„Aceste acțiuni urmăresc intimidarea, afectarea capacităților de apărare și slăbirea contribuției statelor vizate la securitatea europeană și regională”, avertizează SRI.
Cum sunt recrutați sabotorii: bani pentru fotografii, apoi incendieri și asasinate
Un capitol important al avertismentului transmis de SRI privește metodele prin care rețelele coordonate din Rusia își recrutează colaboratorii.
Potrivit serviciului de informații, recrutarea începe frecvent pe rețelele sociale, prin oferte financiare pentru activități care, la prima vedere, par lipsite de pericol.
Persoanele abordate pot primi bani pentru fotografierea unor clădiri, observarea unor obiective sau transmiterea unor informații aparent banale.
Ulterior, solicitările devin tot mai grave, putând include distrugeri de bunuri, incendieri și chiar asasinate.
În situațiile în care persoanele recrutate refuză să continue, coordonatorii pot recurge la amenințări, presiuni și șantaj.
SRI arată că aceste rețele urmăresc în special persoane cu dificultăți financiare, dependențe sau antecedente infracționale, vulnerabilități care pot fi exploatate pentru recrutare și control.
Pentru a-și ascunde identitatea, membrii rețelelor folosesc uneori mijloace de transport, spații de cazare și instrumente de plată înregistrate pe numele altor persoane, cartele telefonice din state terțe și aplicații de mesagerie criptată.
Serviciul precizează însă că niciunul dintre aceste comportamente, analizat separat, nu constituie o dovadă a implicării în activități de sabotaj.
România, vizată de operațiuni de război hibrid
Cazul de la Brașov readuce în atenție riscurile asociate războiului hibrid, prin care un stat poate încerca să afecteze securitatea altor țări fără a recurge la o confruntare militară directă.
Sabotajul industrial, atacurile asupra infrastructurii strategice și operațiunile clandestine reprezintă forme de presiune care pot produce pagube economice, pot perturba activitatea unor obiective importante și pot genera insecuritate în rândul populației.
Potrivit SRI, incidentul de la Brașov face parte dintr-o campanie mai amplă de sabotaj atribuită Federației Ruse pe teritoriul european.
Faptul că operațiunea a vizat o platformă industrială situată lângă o unitate a ROMARM, companie din industria națională de apărare, conferă cazului o semnificație deosebită din perspectiva securității naționale.
Autoritățile nu au comunicat însă că fabrica de armament CARFIL ar fi fost afectată direct de incendiu.
SRI, DIICOT și structurile militare de informații continuă investigațiile
Ancheta este desfășurată în cooperare cu autorități din mai multe state europene, având în vedere caracterul transfrontalier al rețelei.
La nivel național, verificările implică SRI, DIICOT, Ministerul Afacerilor Interne și Direcția Generală de Informații a Apărării din cadrul Ministerului Apărării Naționale.
Instituțiile urmăresc identificarea tuturor persoanelor implicate, stabilirea eventualelor legături cu alte incidente și prevenirea unor noi atacuri asupra obiectivelor strategice.
Autoritățile avertizează că amenințările de acest tip rămân active, iar protejarea infrastructurii militare, industriale și energetice reprezintă o prioritate în actualul context de securitate europeană.
Cazul de la Brașov arată că amenințările asociate confruntării dintre Rusia și Occident nu se limitează la frontul din Ucraina. Potrivit concluziilor comunicate de SRI, România se află printre statele vizate de operațiuni clandestine de sabotaj, iar cooperarea internațională a devenit esențială pentru identificarea și oprirea celor implicați.
Cei trei inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unor hotărâri judecătorești definitive.
