Un nou apel cu un mesaj extrem de dur la adresa clasei politice de la București vine din partea unei coaliții de asociații ale producătorilor agricoli, transportatori, grupuri de inițiativă civică și persoane private. Comitetul de Inițiativă Civică pentru Suveranitate Economică și Transparență anunță transmiterea unui „Apel Național” către Guvernul României, Președinție, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Externe și Parlament.
Intitulat „Revoltă civică fără precedent”, documentul critică în termeni extrem de duri actuala politică economică și externă a României, susținând că populația este obligată să suporte măsuri de austeritate în timp ce statul continuă să ofere sprijin altor țări.
Semnatarii acuză conducerea politică de la București de „înaltă trădare economică și socială”, susținere care reprezintă poziția autorilor apelului și nu o concluzie juridică stabilită de o instanță.
Stoparea sprijinului pentru Ucraina, printre principalele revendicări
Una dintre cele mai radicale solicitări ale inițiatorilor este încetarea imediată a oricărui ajutor financiar, militar și logistic acordat Ucrainei.
Autorii apelului susțin că România nu își mai poate permite să ofere resurse altor state în condițiile în care populația se confruntă cu creșterea costurilor și cu presiuni economice tot mai mari.
În același timp, documentul solicită oprirea donațiilor și a ceea ce semnatarii numesc „prețuri preferențiale” acordate Republicii Moldova.
„Este inacceptabil ca populația României să suporte facturi uriașe și lipsuri bugetare, în timp ce resursele noastre naționale sunt exportate pe prețuri preferențiale sau donate către terți”, se arată în comunicat.
O altă temă centrală este datoria publică. Inițiatorii apelului invocă o datorie de 1.194 de miliarde de lei și susțin că statul nu poate continua politica de sprijin extern în paralel cu creșterea gradului de îndatorare.
Fermierii și transportatorii, în centrul nemulțumirilor
Comitetul solicită și eliminarea facilităților economice și vamale acordate mărfurilor provenite din Ucraina.
Semnatarii susțin că importurile ucrainene au afectat puternic piața internă și au contribuit la deteriorarea situației economice a producătorilor agricoli și transportatorilor români.
În acest context, aceștia cer ca Portul Constanța și infrastructura națională să fie utilizate, cu prioritate, de operatorii economici români.
Solicitarea vine pe fondul nemulțumirilor exprimate în ultimii ani de o parte a fermierilor și transportatorilor români în legătură cu efectele războiului din Ucraina asupra comerțului și transporturilor regionale.
Se cere un protocol pentru problema dronelor
Apelul include și o solicitare referitoare la securitatea spațiului aerian românesc.
Inițiatorii cer încheierea unui protocol cu Ucraina care să stabilească măsuri stricte pentru controlul și prevenirea incidentelor provocate de drone, astfel încât teritoriul României să fie protejat.
Problema a devenit una sensibilă pentru comunitățile din apropierea frontierei cu Ucraina, în condițiile în care România a raportat în repetate rânduri incidente și incursiuni ale unor drone în proximitatea sau pe teritoriul național.
Desecretizarea ajutoarelor militare
O altă revendicare importantă este desecretizarea informațiilor privind sprijinul financiar și tehnica militară furnizate Ucrainei de România.
Autorii comunicatului consideră că cetățenii români au dreptul să cunoască dimensiunea exactă a ajutorului acordat și susțin că publicarea acestor informații nu ar afecta automat securitatea națională.
„Și românii au dreptul constituțional și legitim să cunoască aceste date”, afirmă semnatarii.
Este una dintre solicitările care ar putea genera cele mai multe dezbateri, întrucât informațiile privind anumite tipuri de echipamente și capacități militare pot fi clasificate tocmai pentru protejarea intereselor de securitate ale statului.
Contestată și renunțarea la dreptul de veto în UE
Comitetul solicită, de asemenea, retragerea oricărui acord sau a oricărei poziționări prin care România ar fi renunțat la dreptul de veto în cadrul proceselor decizionale ale Consiliului Uniunii Europene.
Semnatarii susțin că o asemenea poziționare ar reprezenta o cedare a suveranității naționale și afirmă că ea nu ar fi fost făcută în baza unui mandat legitim acordat de populație sau de Parlament.
Tema dreptului de veto în instituțiile europene este una extrem de controversată și trebuie analizată distinct, în funcție de domeniul decizional și de procedurile europene aplicabile.
„România a dat deja mai mult decât își putea permite”
În final, documentul transmite un mesaj care sintetizează întreaga poziție a inițiatorilor: solidaritatea internațională este considerată legitimă doar în măsura în care aceasta nu presupune sacrificarea intereselor economice și sociale ale populației României.
Apelul este, în esență, o contestare frontală a actualei orientări de politică externă și economică a României și cere autorităților să pună pe primul loc interesele economice ale propriilor cetățeni.
Rămâne de văzut dacă solicitările Comitetului de Inițiativă Civică pentru Suveranitate Economică și Transparență vor primi un răspuns oficial din partea instituțiilor cărora le-au fost adresate și, mai ales, dacă această inițiativă va reuși să coaguleze nemulțumirile fermierilor, transportatorilor și ale altor categorii sociale într-o mișcare civică de amploare.
