Inundaţiile se pot produce foarte rapid când ploaia torenţială umflă apele unui râu, făcându-l să se reverse peste maluri în regiunile învecinate.
Datorită bogatei reţele hidrografice existente la nivelul judeţului Argeş în cele două bazine hidrografice (Argeş şi Vedea), şi a variatelor forme de relief, probabilitatea producerii unui astfel de tip de risc este foarte ridicată. Zonele inundabile şi obiectivele afectate sunt stabilite în „Planul judeţean de apărare la inundaţii”, localităţile frecvent afectate de inundaţii sunt: Arefu, Corbeni, Berevoieşti, Bîrla, Lunca Corbului, Mihăieşti, Corbi, Domneşti, Cotmeana, Uda, Nucşoara, Miceşti, Mălureni, Buzoieşti, Ştefăneşti, Topoloveni, Suseni, Stolnici, Drăganu, Recea şi Merişani.
Vârfurile istorice caracterizate prin precipitaţii însemnate cantitativ au fost înregistrate în perioada mai-septembrie 2005, când, la nivelul judeţului, au fost afectate 63 de localităţi în care au fost distruse sau afectate peste 200 de case şi anexe gospodăreşti, zeci de poduri şi podeţe, pagubele produse fiind de peste 24.000.000 de euro.
Datorită regularizării râurilor principale din judeţ şi a unui control strict al barajelor nu ne-am confruntat cu evenimente în aceste zone. Inundaţiile care s-au produs au avut loc în zona pâraielor, a cursurilor nepermanente de apă şi a scurgerilor de torente care se formează în urma precipitaţiilor abundente.
Perioade caracterizate prin precipitaţii însemnate cantitativ, cu crearea de unde de viitură în special, în localităţile din nordul judeţului (Arefu, Sălătrucu, Albeştii de Muscel, Brăduleţ, Corbeni, Cepari, Albeştii de Argeş, Valea Mare Pravăţ, Pietroşani, Câmpulung etc.) dar şi în partea centrală a judeţului, s-au înregistrat în 2008 şi 2010.
Un risc asociat de multe ori şi cu producerea de inundaţii – căderi de grindină – este un fenomen care, de obicei, este însoţit de averse puternice de ploaie. Ele produc pagube predominant în mediul rural unde afectează într-o proporţie mare culturile agricole, în multe cazuri chiar le distruge total, nemaiputând fi recuperate. Grindina produce avarieri şi asupra imobilelor prin afectarea acoperişurilor (ţigle sparte, tablă găurită, carton asfaltat, plăci de azbociment fisurate) şi spargerea geamurilor. În ultimii ani se observă o intensificare a acestui fenomen.
Amploarea acestui fenomen a fost deosebită în anul 2010 în comunele Băbana, Poiana Lacului şi Cocu, unde stratul de grindină a depăşit pe alocuri 20 cm şi a persistat pe sol peste 24 h .
Mai putem aminti aici de un alt tip de risc, neobişnuit de-a lungul timpului dar din ce în ce mai frecvent pe teritoriul ţării noastre, în special în zona de litoral – tornada – acest tip de fenomen meteorologic periculos s-a manifestat şi în judeţul nostru, pe timpul furtunii înregistrate în anul 1999, în zona Topoloveni – Dobreşti.
Pagubele au constat în avarii la acoperişuri – o clădire a avut acoperişul total distrus prin desprinderea de casă şi deplasarea la o altă locaţie învecinată – ruperea arborilor, reţelele electrice şi de telefoane distruse etc.
Un alt tip de risc – seceta, din ce în ce mai frecvent, anul acesta chiar fiind un an exponenţial privind perioada de manifestare – urmare a lipsei de precipitaţii (pedologică) sau, în 2006 şi 2010, datorită temperaturilor foarte ridicate (canicula) pe perioade lungi de timp. Seceta se manifestă predilect în sudul judeţului, în zone unde reţeaua hidrografică este slab dezvoltată si pânza freatică este la mare adâncime (specific platforma Cotmeana – comunele Cotmenana, Cuca si Băbana).
Riscul de îngheţ, s-a manifestat cu precădere în iernile anilor 2005, 2006, 2008 şi 2009, în localităţile din zona centrală şi sudică a judeţului.
Riscul de avalanşe. Fenomenul se manifestă frecvent în zonele Capra-Piscu Negru şi Nucşoara-Brăduleţ.
Incendii de pădure. Fondul forestier ocupă în judeţ 42,5% din suprafaţă. Riscul de incendiu de pădure s-a manifestat în deosebi în anii 2001, 2003 şi 2007. A fost afectat în deosebi fondul forestier din zona Rucăr – Dragoslavele şi Arefu – Sălătruc.
Fenomene distructive de origine geologică:
ü alunecări de teren – sunt consecinţă a fenomenelor naturale sau a unor activităţi omeneşti necontrolate (de exemplu: despăduririle din N – ul judeţului); produc efecte imediate, dar cauzează şi efecte dezastruoase pe termen lung (cum ar fi blocarea sau devierea unor cursuri de apă, deteriorarea căilor terestre de comunicaţii, distrugerea unor zone locuite etc.).
Alunecările de teren afectează suprafeţe însemnate de teren, producerea acestora fiind favorizată de condiţiile privind panta şi energia reliefului, substratul geologic cu alternanţe de roci permeabile şi impermeabile care dau nivele freatice şi izvoare, de perioadele de ploi abundente, procentul relativ redus de acoperire cu vegetaţie forestieră, dar şi de activitatea umană (defrişări, irigaţii, supraîncărcarea terenului cu construcţii, neîntreţinerea lucrărilor de combatere).
Pe teritoriul judeţului Argeş au fost identificate un număr de 52 zone în care s-au produs alunecări de teren, cele mai importante fiind pe teritoriul a 30 localităţi (Municipiul Piteşti, oraşele Mioveni, Curtea de Argeş şi Topoloveni, comunele: Boţeşti, Cotmeana, Davideşti, Domneşti, Drăganu, Lunca Corbului, Tiţeşti, Băbana, Vedea, Corbi, Cocu, Mioarele, Berevoieşti, Poienari de Argeş, Poienari de Muscel, Arefu, Sălătrucu, Nucşoara, Cepari, Valea Iaşului, Valea Danului, Băiculeşti, Mihăeşti, Godeni, Tigveni, Brăduleţ.
Unele dintre ele au apărut prin reactivare, celelalte fiind înregistrate pentru prima dată.
ü cutremure de pământ – Cele mai frecvente cutremure manifestate în Judeţul Argeş sunt cele produse în zona seismică Vrancea. Se mai pot manifesta cutremure produse în microfalia seismică Cîmpulung Muscel cu o frecvenţă mai redusă .
Clădirile posibil a fi afectate de un cutremur major se afla în localităţile urbane in care densitatea de populaţie şi locuinţe este mai mare şi sunt constructiile mai vechi de 40 de ani, de tipul P+4 etaje şi S+P+9 sau 10 etaje.
Mişcările seismice pot genera prin existenţa unor obiective economice care sunt sursă de risc, efecte colaterale, amplificându – se astfel pagubele materiale şi numărul victimelor umane. Vizate sunt: obiectivele hidrotehnice (barajele: Vidraru, Rîuşor, Pecineagu) şi obiectivele industriale etc.
Predictibilitatea cutremurelor se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acestora si observaţii în teren, prognozele au o probabilitate de reuşită redusă.
Datele statistice arată că periodicitatea cutremurelor cu epicentrul în Vrancea este de cca. 100 de ani, cu cca. 3 perioade de activitate seismică intensă.
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Cpt. Puică Nicolae” al judeţului Argeş a intervenit operativ pentru:
– în anul 2010 inspectoratul a executat 142 acţiuni de evaluare şi constatare în teren, ca urmare a producerii unor alunecări de teren, inundaţii si alte evenimente, in cadrul echipelor mixte constituite in acest sens (ISU, ABAV, Drumuri Judeţene, Prefectură, C.J. Argeş, Inspectoratul în Construcţii, ANIF);
– a intervenit cu forţe si mijloace de intervenţie proprii pentru evacuarea apei din zonele si locuinţele inundate, decolmatarea fântânilor, în urma inundaţiilor;
– a executat 25 de exerciţii de alarmare publică având tematică dezastrele naturale (Mărăcineni, Miceşti, Stâlpeni, Rociu, Mozăceni, Nucşoara, Corbi, Coşeşti, Domneşti, Pietroşani, Călineşti, Sălătrucu, Băiculeşti, Slobozia, Leordeni, Cepari, Ciofrângeni, Tigveni, Mălureni, Suseni, Ungheni, Bradu, Căldăraru, Boteni şi Aninoasa);
– a destinat şi intervenit cu forţe si mijloace proprii la lucrările de supraînălţare a digurilor râului Siret şi Prut, împreună cu celelalte forţe ale MAI si MApN;
Obligaţii ale cetăţenilor în cazul producerii unor dezastre:
– să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz;
– să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul investit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă;
– să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau la cunoştinţă;
– să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea;
– să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren;
– să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor;
– să permită, în situaţii de urgenţă civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinta sau pe terenuri proprietate privată;
– să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora;
– să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate;
– să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege.
