Într-o economie tot mai împinsă spre digitalizare, numerarul rămâne surprinzător de solid în România. Potrivit ultimului raport al Băncii Naționale a României, valoarea banilor aflați în afara sistemului bancar a urcat la 143,9 miliarde de lei la finalul anului 2025, marcând o creștere de 9,5% față de anul precedent.
În spatele acestei sume impresionante se ascunde o realitate simplă: cash-ul încă domină obiceiurile financiare ale populației, în ciuda avansului plăților electronice.
Un „portofel național” greu de ignorat
Raportat la populație, fiecare român ar „deține”, în medie, echivalentul a 105 bancnote și 321 de monede aflate în circulație. O medie statistică, desigur, dar una care ilustrează amploarea fenomenului numerarului în economie.
BNR arată că în total circulă peste 2 miliarde de bancnote și peste 6 miliarde de monede, semn că lichiditatea fizică rămâne un pilon important al tranzacțiilor cotidiene.
Bancnota de 100 de lei domină discreția cash-ului
În ierarhia bancnotelor, surpriza nu mai există de mult: bancnota de 100 de lei continuă să fie cea mai utilizată, reprezentând peste un sfert din totalul celor aflate în circulație. Aproape la egalitate se află bancnota de 1 leu, urmată de cea de 200 de lei.
La polul opus, bancnota de 500 de lei rămâne marginală, cu o pondere de doar 1,2%, confirmând utilizarea redusă a sumelor mari în format fizic.
BNR notează și prezența tot mai vizibilă a bancnotei de 20 de lei, introdusă relativ recent, dar care încă are o pondere modestă în ansamblul numerarului.
Monedele mici, greutatea mare a economiei de zi cu zi
Dacă bancnotele reflectă tranzacțiile mai consistente, monedele spun povestea plăților mărunte. Cele de 10 bani și 5 bani domină circulația, iar în termeni valorici, monedele de 50 de bani concentrează cea mai mare parte a valorii totale.
Este imaginea unei economii în care fiecare rest contează, chiar dacă tot mai multe tranzacții migrează spre plăți digitale.
Uzura banilor și „igiena” circulației monetare
Pe parcursul anului 2025, BNR a procesat aproape 464 de milioane de bancnote, dintre care aproximativ 89 de milioane au fost retrase din circulație din cauza uzurii. Gradul mediu de deteriorare a scăzut ușor, semn că bancnotele rezistă mai bine sau circulația lor este mai atent gestionată.
În paralel, și monedele au trecut prin filtrul BNR, cu peste 200.000 de piese retrase din uz.
O economie încă dependentă de cash
Chiar dacă plățile digitale câștigă teren, cifrele BNR confirmă un paradox: România rămâne o economie profund dependentă de numerar. Iar în spatele celor aproape 144 de miliarde de lei se află nu doar statistici, ci un obicei economic greu de schimbat.
Întrebarea care rămâne deschisă este dacă această masă uriașă de cash va continua să crească sau dacă tranziția digitală va începe, în sfârșit, să muște serios din dominația banilor fizici.


