Un nou capitol în digitalizarea administrației publice se deschide în România. Guvernul pregătește implementarea Portofelului European de Identitate Digitală (RoEUDIW), un sistem care promite să schimbe radical modul în care cetățenii își dovedesc identitatea și interacționează cu instituțiile publice și private, atât în țară, cât și în Uniunea Europeană.
Model german, adoptat ca bază tehnologică
România va utiliza soluția tehnică dezvoltată de Germania, considerată una dintre cele mai avansate din Europa în domeniul identității digitale. Decizia este motivată de autorități prin nevoia de reducere a costurilor, evitarea duplicării eforturilor și accelerarea implementării.
Sistemul ales este open-source, ceea ce permite adaptarea lui la nivel național, fără costuri inițiale de licențiere, dar cu responsabilitatea dezvoltării ulterioare pe infrastructura românească.
Ce va conține noul „portofel digital”
Aplicația va funcționa ca un spațiu unic de stocare pentru documente oficiale în format electronic. Printre acestea se numără permisul de conducere, diplomele universitare sau cardul de sănătate.
Dincolo de simpla stocare, miza este controlul datelor personale. Utilizatorii vor putea transmite strict informațiile necesare într-un anumit context — de exemplu, doar data nașterii pentru verificarea vârstei, fără alte date suplimentare.
În același timp, autoritățile subliniază că datele vor fi stocate în infrastructura națională, iar sistemul va fi interoperabil la nivelul întregii Uniuni Europene, permițând accesul la servicii publice și private în orice stat membru.
Cine controlează infrastructura digitală
Implementarea proiectului implică o rețea extinsă de instituții publice:
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului va coordona ecosistemul și cadrul legislativ
- Ministerul Afacerilor Interne va dezvolta aplicația RO Wallet și infrastructura aferentă
- Serviciul de Telecomunicații Speciale va administra registrele naționale și sistemele de certificare
- Cabinetul vicepremierului Oana Gheorghiu va coordona grupul interinstituțional de implementare
Această arhitectură instituțională sugerează un proiect cu miză strategică, care depășește simpla digitalizare administrativă.
Lansare în etape, cu primele funcții în 2026
Planul guvernamental prevede o implementare graduală. În 2026 ar urma să fie livrată prima versiune a aplicației, alături de funcțiile de bază: identificarea digitală și verificarea vârstei.
Ulterior, sistemul va fi extins cu noi funcționalități și servicii, în funcție de evoluția infrastructurii și de integrarea instituțiilor publice.
Deschidere către mediul privat
Executivul anunță și o viitoare extindere a ecosistemului către companii private, cu condiția certificării acestora. Practic, identitatea digitală ar putea deveni o infrastructură utilizată nu doar de stat, ci și de bănci, furnizori de servicii sau platforme comerciale.
O mutare strategică în arhitectura digitală a statului
În spatele limbajului tehnic și al promisiunilor de eficiență, proiectul marchează o schimbare profundă: identitatea cetățeanului intră într-un sistem digital integrat la nivel european, unde datele, accesul și validarea devin centralizate într-o singură aplicație.
Guvernul mizează pe eficiență, securitate și reducerea birocrației. Criticii vor vedea însă în acest pas începutul unei transformări mult mai ample a modului în care statul gestionează identitatea digitală a fiecărui cetățean.
