Deși statisticile oficiale arată o creștere a veniturilor gospodăriilor din România în 2025, structura cheltuielilor indică în continuare o presiune puternică asupra nivelului de trai, cu o mare parte din bani direcționați către strictul necesar și sume infime alocate unor domenii esențiale precum educația.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), o gospodărie din România a avut în 2025 venituri medii lunare de 9.399 de lei, în creștere cu 13,6% față de anul precedent. Raportat la nivel individual, venitul mediu a fost de 3.782 de lei pe persoană, ceea ce indică o îmbunătățire nominală a situației financiare.
Totuși, această creștere este rapid „consumată” de cheltuieli. În medie, o familie a cheltuit lunar 8.037 de lei, adică aproximativ 85,5% din venituri, ceea ce lasă foarte puțin spațiu pentru economii sau investiții în viitor.
Mâncarea, cea mai mare povară
Cea mai mare parte a bugetului familial este direcționată către hrană. Cheltuielile pentru produse alimentare și băuturi nealcoolice au ajuns la 1.553 de lei pe lună, reprezentând aproximativ o treime din totalul cheltuielilor de consum (32,1%). Acest lucru confirmă faptul că pentru multe familii din România, alimentația rămâne principala prioritate financiară, un indicator clasic al nivelului de trai modest.
Educația, aproape ignorată
La polul opus se află educația, care primește o alocare extrem de redusă: doar 27 de lei pe gospodărie pe lună, adică 0,6% din cheltuieli. Această cifră evidențiază o realitate îngrijorătoare: investiția în educație, considerată esențială pentru mobilitate socială și dezvoltare economică, rămâne aproape inexistentă la nivel de familie.
Venituri mai mari, dar diferențe mari între urban și rural
INS arată diferențe semnificative între mediul urban și cel rural. În orașe, venitul mediu pe gospodărie a fost de 10.732 de lei, de aproximativ 1,4 ori mai mare decât în mediul rural. În același timp, cheltuielile urbane sunt mai ridicate, ceea ce reflectă un cost al vieții mai mare, dar și o capacitate mai mare de consum.
Salariile, principala sursă de venit
Cea mai importantă sursă de venit pentru gospodăriile din România rămân salariile, care reprezintă 68,5% din veniturile totale. Pe locul al doilea se află prestațiile sociale, cu aproximativ 20%.
Această structură arată o dependență ridicată de veniturile din muncă și o pondere semnificativă a transferurilor sociale, semn al unei economii în care multe familii nu reușesc încă să acumuleze economii consistente sau venituri din alte surse.
O creștere care nu schimbă fundamental realitatea
Chiar dacă cifrele indică o evoluție pozitivă a veniturilor în 2025, structura bugetelor familiale sugerează că majoritatea românilor trăiesc încă la limita echilibrului financiar. După acoperirea cheltuielilor de bază – în special mâncare, utilități și taxe – rămân sume foarte mici pentru educație, economii sau investiții în viitor.
În concluzie, datele INS conturează o imagine în care România înregistrează creșteri economice nominale, dar în care o mare parte a populației continuă să își gestioneze veniturile aproape exclusiv pentru nevoi imediate, fără o capacitate reală de acumulare sau dezvoltare pe termen lung.
