Sărăcie lucie în Argeş

Îmi vine să le dau cu ceva în cap ălora de urlă în gura mare cât de dezvoltat este Argeşul. Bazându-se pe nişte statistici de acum 10-20 de ani, unii dintre argeşeni, în general membrii şi simpatizanţii partidului aflat pe cai mari în judeţ încă din anul 1990, vorbesc, de câte ori au ocazia, despre faptul că Argeşul este, ca dezvoltare economică, între primele patru din ţară. În realitate, deşi avem un cost al vieţii comparabil cu cel din Bucureşti sau Cluj, veniturile nu sunt nici pe departe atât de ridicate ca în acele mari oraşe. Sudul judeţului se zbate într-o sărăcie lucie, din cauza lipsei investiţiilor în infrastructură şi în agricultură, în timp ce oraşele, de la Piteşti şi până la Costeşti, au rămas fără măcar o fabrică mai de Doamne-ajută! O parte din judeţ trăieşte de pe urma Uzinei Dacia, asta până când francezii vor opta să plece şi ei.
Se spune că aproape întotdeauna sărăcia şi cu prostia fac casă bună. Argeşenii, marea lor parte, au ales să-i pună în fruntea judeţului şi ai localităţilor pe aceiaşi oameni care au făcut, în 20 de ani, praf judeţul. Aproape toţi ştiu că Nicolescu se face vinovat de acte grave de corupţie, de subminarea economiei judeţului şi de faptul că doar firmele apropiate au putut să se dezvolte în Argeş. În acelaşi timp, 60% dintre argeşeni au ales, pe data de 10 iunie, să continue încă patru ani cu Vecinul. La fel s-a întâmplat şi la Piteşti, unde, deşi Pendiuc se face vinovat că avem cele mai scumpe utilităţi din ţară, a fost reales, culmea, chiar de către categoriile sărace de orăşeni.
Trecem de la administraţie la aşa-zisul mediu de afaceri… Avem în Argeş oameni de afaceri, dar nu prea avem afaceri, dacă e să ne luăm după nivelul şomajului şi cel al venitului mediu. Cunosc, personal, mai bine de trei sferturi dintre milionarii în euro ai Argeşului şi Muscelului. Majoritatea au ajuns sus după ce au dat nişte tunuri sau au făcut afaceri profitabile cu statul, în urma unor licitaţii trucate. Probabil, dacă i-ai pune pe aceşti îmbuibaţi să managerieze o gogoşerie, ar da faliment după trei luni. Lipsa unor adevăraţi businessmeni, cu viziune şi cultură antreprenorială, a făcut ca sistemul privat să fie subdezvoltat. O altă cauză a sărăciei…
Ajungem acum în nordul judeţului, unde ar fi trebuit să avem cel puţin câteva staţiuni, pârtii de schi şi alte resorturi de agrement. Din păcate, câţiva dintre conducătorii judeţului au ales, înainte, să cumpere mii de hectare de teren şi de pădure în zona montană şi submontană, apoi au dat drumul la un aşa-zis masterplan, pentru ca eventualii dobitoci de investitori să plătească zeci de euro pe metrul pătrat pentru a ridica un hotel, o pensiune, ceva. Masterplanul mafioţilor din administraţie s-a dus dracului, pentru că nimeni nu vine să investească într-o zonă unde ţi se ia şi cămaşa de pe tine, asta şi în plină criză economică. Din această cauză, chiar argeşenii preferă să meargă la Moeciu sau pe Valea Prahovei, unde condiţiile sunt mult mai bune.
Rămâne să visăm ,,Ce s-ar fi întâmplat dacă?” şi să sperăm că va veni o zi în care argeşenii vor redeveni unii dintre cei mai mândri români.