Românii care își stabilesc reședința într-o altă localitate ar putea fi obligați să aștepte cel puțin un an pentru a putea vota acolo la alegerile locale, față de șase luni, cât prevede legislația actuală. Senatul a adoptat miercuri, 30 septembrie, un proiect de lege în acest sens, deși comisiile de specialitate propuseseră respingerea inițiativei. Camera Deputaților va avea ultimul cuvânt.
Modificarea vizează Legea nr. 115/2015 privind alegerea autorităților administrației publice locale și schimbă condițiile în care cetățenii care locuiesc în altă localitate decât cea de domiciliu pot participa la alegerile locale. Potrivit proiectului adoptat de Senat, perioada minimă de la stabilirea reședinței până la data scrutinului ar urma să crească de la șase luni la un an.
Concret, cetățenii care și-au stabilit reședința de mai mult de un an în localitatea în care doresc să voteze vor putea solicita înscrierea în Registrul electoral cu adresa respectivă, cel târziu cu 45 de zile înaintea alegerilor. În schimb, persoanele care și-au stabilit reședința de mai puțin de un an înaintea scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în localitatea în care au domiciliul. Prin urmare, modificarea nu elimină dreptul de vot al persoanelor care se mută, ci schimbă condițiile în care acestea pot vota la alegerile locale în noua localitate de reședință.
Un aspect al inițiativei este faptul că aceasta a primit raport de respingere din partea comisiilor de specialitate. Cu toate acestea, potrivit informațiilor publicate miercuri, senatorii au votat pentru adoptarea proiectului. Inițiativa legislativă, înregistrată cu numărul L408/2026, figurează pe ordinea de zi a Senatului din 30 septembrie, cu raport de respingere. Modificarea perioadei minime de reședință ridică și problema accesului la vot al cetățenilor care își schimbă localitatea de reședință înaintea alegerilor.
Senatul este prima Cameră sesizată, astfel că proiectul urmează să fie analizat de Camera Deputaților, care are rol decizional. Până la finalizarea procedurii parlamentare, promulgarea și publicarea legii în Monitorul Oficial, regulile actuale rămân în vigoare. Prin urmare, termenul de un an nu se aplică încă, fiind necesară adoptarea definitivă a modificărilor legislative.
