Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP) a depus o plângere penală la Parchetul General împotriva premierului României, acuzându-l de abuz în serviciu în legătură cu adoptarea unui proiect de ordonanță de urgență care ar afecta drepturi fundamentale și ar fi fost elaborat cu încălcarea competențelor legale.
Plângerea a fost adresată procurorului general al României, Alex Florin Florența, șeful Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Acuzații directe la adresa premierului
În documentul semnat de președintele FSANP, Cosmin Dorobanțu, organizația sindicală formulează plângere penală împotriva premierului Ilie Bolojan, pentru presupusa săvârșire a infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din Codul Penal și de Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
Sindicaliștii susțin că premierul ar fi adoptat „cu rea-credință” proiectul de Ordonanță de Urgență privind creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale, deși ar fi știut că acesta a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) fără competență legală și constituțională asupra unor domenii reglementate.
Potrivit plângerii, proiectul ar afecta drepturi fundamentale precum:
-
dreptul la muncă,
-
dreptul la liberă circulație,
-
dreptul de proprietate,
-
dreptul la protecția persoanelor cu handicap,
-
dreptul la protecția copiilor,
-
dreptul la un nivel de trai decent.
Dezbatere publică „formală” și acuzații de încălcare a legii transparenței
Un punct central al plângerii îl reprezintă organizarea dezbaterii publice din 23 februarie 2026. FSANP reclamă faptul că întâlnirea ar fi fost organizată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională.
Concret, sindicaliștii susțin că la dezbatere nu au participat:
-
inițiatorii reali ai proiectului,
-
experții care au redactat nota de fundamentare,
-
specialiștii care ar fi trebuit să prezinte studiile de impact.
Reprezentanții federației afirmă că dezbaterea s-ar fi transformat într-un exercițiu formal, fără dialog real, fără răspunsuri la întrebări și fără prezentarea unor studii de impact care să justifice modificările legislative.
Modificări controversate în mai multe domenii sensibile
Plângerea enumeră o serie de articole din proiectul de OUG care ar depăși competența MDLPA și ar afecta domenii rezervate legii organice sau altor ministere:
-
modificări la Codul Fiscal și Codul de procedură fiscală;
-
condiționarea redobândirii permisului de conducere de plata tuturor amenzilor;
-
posibilitatea executării silite a indemnizațiilor pentru persoane cu handicap și a venitului minim de incluziune;
-
prevederi privind externalizarea colectării creanțelor bugetare;
-
dispoziții privind salarizarea în unitățile administrativ-teritoriale;
-
modificări privind pregătirea populației pentru apărare;
-
intervenții asupra Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, inclusiv creșterea etapizată a vârstei de pensionare pentru militari, polițiști și polițiști de penitenciare.
Sindicaliștii invocă în plângere mai multe decizii ale Curtea Constituțională a României, care ar fi stabilit limite clare privind utilizarea ordonanțelor de urgență în domenii ce țin de drepturi fundamentale sau de legi organice.
Lipsa studiilor de impact și încălcarea normelor de tehnică legislativă
FSANP mai susține că proiectul de OUG ar fi fost adoptat fără respectarea cerințelor din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă, în special:
-
lipsa unei motivări adecvate,
-
absența studiilor de impact,
-
analiza insuficientă a efectelor asupra drepturilor și libertăților fundamentale.
Nota de fundamentare ar fi fost semnată doar de ministrul dezvoltării și de președintele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, fără asumarea inițiativei de către celelalte ministere vizate de modificări.
Solicitări: cercetare penală și despăgubiri
Federația solicită efectuarea de cercetări penale, administrarea probelor depuse – inclusiv înregistrarea video a dezbaterii publice – și tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate.
De asemenea, organizația anunță că se constituie parte civilă și solicită despăgubiri morale și materiale în cuantum de 100.000 de lei pentru prejudiciul suferit prin „îngrădirea drepturilor”.
Până la această oră, premierul și Guvernul nu au transmis un punct de vedere oficial cu privire la plângerea penală formulată de sindicaliștii din sistemul penitenciar.
