Vorba argeșeanului Adrian Dragomir: „Președintele Băsescu a rămas fără… umbră”

Ce înseanmă demisia lui Boc? Prea puțin pentru românii de rând, enorm pentru Opoziție. Premierul a ales măsura pe care trebuia să o ia de multă vreme. Depinde acum ce vor înțelege oamenii care se încăpătânează să participe, în ciuda vremii câinoase de afară, manevrați sau nu de foame sau de interese politice, la proteste. PDL a avut întotdeauna nevoie de oameni de sacrificiu, în frunte cu președintele Emil Boc. Lui i s-au imputat toate măsurile anti-criză, toate erorile guvernării. Omul a avut stamina, a fost rezistent, poate că mulți ar fi cedat mai devreme în locul său. Renunțarea sa la funcția de premier poate fi interpretată în multe moduri. Cert este un singur lucru: cel mai erodat de criză dintre români la acest moment este chiar fostul prim-ministru. Portocalii au ratat o șansă importantă din încăpățânarea șefului statului de a-l menține pe loialul său partener atât în conducerea partidului, cât și în cea a cabinetului de la Palatul Victoria. Poate că Vasile Blaga ar fi dat o altă față PDL-ului, poate că ar fi știut să comunice mai bine cu poporul. Boc nu a fost niciodată un om important din punct de vedere decizional, se observă din declarațiile colegilor săi, care au sugerat mai pe direct sau mai voalat că ar trebui ca în fruntea Guvernului să fie adus altcineva. Indiferent cine îi va lua locul, românii tot vor plăti mult la întreținere ca să înghețe de frig în case, tot vor muri de foame sau de lipsa medicamentelor. Nu va crește brusc nivelul de trai, la robinet nu va curge lapte și miere. Bucurie mare, întristare goală pentru toți, dar și pentru Opoziție. Liderii USL nu pot fi atât de naivi încât să creadă că președintele Băsescu s-a predat deja prin pierderea omului său de încredere. Nu, marinarul a dovedit că este un bun șahist pe tabla politică a țării. Și-a pierdut un nebun, dar încă mai are turele, caii, pionii și, cel mai important, regina.

Polticienii joacă șah cu noi-pionii și fac circ, iar românului de rând au uitat că îi mai trebuie și pâine. În acest context, demisia premierului Boc nu este decât o pierdere asumată pentru un partid obosit și erodat de guvernarea pe timp de criză. Emil Boc a marcat trei ani, o lună și aproape trei săptămâni, în care românii au trăit prost și doar atât…