Deși este ianuarie, luna lui gerar, şi ne bucurăm de gradele cu plus din termometre, specialiștii sunt îngrijoraţi. În cazul iernii avem de-a face cu modificări în tiparele vremii şi cu fenomene extreme: temperaturi mult mai ridicate decât în mod normal, chiar și cu 15 grade față de normalul perioadei în unele regiuni ale ţării.
Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, a explicat care este fenomenul care a dus la temperaturile neobişnuit de ridicate care se înregistrează în această iarnă în România.
„În partea de Sud-Est a Europei, în zona aceasta unde ne aflăm şi noi, suntem pe un blocaj anticiclonic încă de la sfârşitul anului 2019, pe un câmp de presiune ridicată care aduce această vreme anormal de caldă pentru perioada în care ne aflăm.
Avem 7-8 grade la Bucureşti şi în bună parte din partea de sud, sud-est şi est a ţării vorbim de valori pozitive mai ridicate pentru această perioadă din calendar. Acest blocaj anticiclonic care în mare parte a Europei aduce pentru zona de sud şi sud-est o vreme mult mai călduroasă”, a declarat Elena Mateescu înt-un interviu pentru DCNews.
„Pentru agricultură, temperaturile mai ridicate de ceva vreme pot determina ușoare revigorări în ceea ce privește pornirea mult mai devreme în vegetația culturilor însămânțate în toamnă sau înmugurirea la speciile cele mai timpurii, cais, piersic, care în general sunt sensibile la ferestrele calde din anotimpul de iarnă.
Nu în ultimul rând, cantitățile de precipitații mult reduse. La acest moment, vorbim pentru cele două decade de o cantitate medie de numai 2,8 l/mp, față de o normă climatologică de 33,6 l/mp”, a precizat directorul ANM.
, întrebată ce se întâmplă dacă seceta continuă și vom avea parte de doi ani secetoși, Elena Mateescu a spus că este dificil înc de făcut o estimare: „Într-adevăr, noul an agricol – de la 1 septembrie și până în prezent, a fost marcat de o toamnă foarte secetoasă și călduroasă, urmată de două luni de iarnă mai calde, și cu cantități deficitare de precipitații. Aș vrea să ne pronunțăm după data de 1 martie 2020, când începem măsurătorile în platformele agrometeorologice care fac măsurători de umiditate a solului.
Când vom valida datele prin măsurători și vom vedea și cum se va încheia luna februarie, dar și estimările pentru martie, atunci vom putea să tragem un semnal mult mai concludent în ceea ce privește posibilitatea ca și acest an să se încadreze ca fiind un an secetos. E greu să ne pronunțăm, rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile în următoarea perioadă”, a spus directorul ANM.
Anul 2020 va fi un an cu anomalii severe în privinta climei şi a temperaturii planetei, potrivit informaţiilor oficiale puse la dispoziţie de Uniunea Europeană, pe baza unui sistem de previziune pentru starea vremii, sprijinit de sateliţi Copernicus.
Sursa: Capital
