Astăzi, 15 decembrie, este ziua în care s-a născut poetul național Mihai Eminescu. Această dată a devenit începând din 2011, Ziua Culturii Naționale, printr-un proiect de lege adoptat de Camera Deputaților în data de 16 noiembrie 2010..
Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani la 15 ianuarie 1850 și este autorul celui mai lung poem de dragoste omologat de Academia Recordurilor Mondiale – Luceafărul. Marele poet a început să îl scrie în 1873 și l-a publicat peste 10 ani, în 1883.
Legat de mortea poetului național, în ultimii 25 de ani specialiştii au ajuns la concluzia că Mihai Eminescu a fost victima unui caz grosolan de malpraxis. A fost doborât de un tratament administrat greşit. Astfel, în urma ultimelor cercetări şi prin prisma ultimelor descoperiri din domeniul neurologiei şi psihiatriei, specialiştii au dat un verdicat final în cazul lui Mihai Eminescu: poetul a murit în urma unui stop cardio-respirator provocat de intoxicaţie cu mercur, potrivit adevarul.ro.
Una dintre cele mai cunoscute poezii ale lui Eminescu a fost „Pe lângă plopii fără soț”, devenită totodată și o romanță, prin melodia compusă de Guilem Șorban. Poezia a fost inspirată de Cleopatra Lecca Poenaru și a fost publicată, așa cum se cunoaște, prima oară, de Iosif Vulcan, în revista „Familia”, în numărul din 28 august (9 septembrie) 1883. De-a lungul anilor, poezia a ridicat numeroase întrebări, dând istoricilor literari și iubitorilor versurilor lui Eminescu prilejul unor discuții contradictorii. Astfel, mult timp s-a crezut – și nu puțini sunt cei care mai cred și azi – că „plopii fără soț” au fost la Iași. Cum „muza” care i-a inspirat poetului celebrele versuri a fost – fapt cert – Cleopatra Lecca Poenaru, iar aceasta nu și-a purtat niciodată pașii prin „dulcele târg al Ieșilor”, varianta aceasta este exclusă. Plopii fără soț au fost deci, fără îndoială, la București, unde „muza” a trăit. Mai mult, s-a stabilit că inspiratoarea versurilor locuia, la data respectivă, pe strada Cometei – acum Căderea Bastiliei nr. 2- 10, pe locul unde azi se află Academia de științe Economice, potrivit historia.ro.
Legat de identitatea muzei, George Călinescu, Serban Cioculescu, Augustin Z.N. Popp ș.a. au afirmat că „muza” era fiica pictorului Constantin Lecca. În schimb, Barbu Brezianu, în cel mai recent memorial publicat pe această temă, a afirmat că era nepoata pictorului.
