Boală a omului modern, aşteptarea a ceva care să reprezinte punctul de pornire al vieţii, devine, de fapt, constanta vieţii în întregul ei. Acţiunea se petrece într-un spaţiu anost, gol, fără ceva care să-l personalizeze sau care să fie de reţinut. Doi vagabonzi îl aşteaptă de Godot, care însă nu mai apare. Nu aflăm niciodată cine este sau de ce este aşteptat acest domn Godot, seară de seară.
Opera lui Samuel Bechett, „Aşteptându-l pe Godot” a fost lecturată de amfitrionii ceainăriei „La Librărie, mon cher”, în prezenţa a numeroşi iubitori ai teatrului neconvenşional. Luminiţa Borta, Matei Varodi, Dan Iv[nesei, Florentin Sorescu, dar şi un nou actor promiţător, au fost protagoniştii unei piese despre aşteptare. O aşteptare dramatică şi fără sens, o aşteptare din care personajele nu pot scăpa pentru că, pur şi simplu nu au curajul. Godot devine centrul universului lor, elementul în jurul căruia îşi construiesc întreaga existenţă, deşi nu este decât o himeră. Desigur, pot alege să plece mai departe, spre necunoscut, însă sunt incapabili să se desprindă de cel pe care îl aşteaptă. Piesa de marţi seara a fost una dintre cele mai reuşite de până acum, meritul fiind al actorilor participanţi, dar şi al unui public receptiv şi al gazdelor.
