Desemnată să reprezinte, an de an, Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, data de 1 Octombrie se înscrie cu litere de aur în calendarul evenimentelor de suflet care ne prilejuieşte aplecarea, cu mai multă căldură şi mulţumire, asupra celor care ne sunt părinţi şi bunici, într-un anotimp care reprezintă atât de sugestiv vârsta a treia.
În plan european, întregul an 2012 a stat sub semnul respectului şi recunoştinţei, fiind declarat „An European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii”, ca o expresie a aprecierii întregii societăţi faţă de contribuţia însemnată pe care cetăţenii vârstnici au adus-o pentru dezvoltarea acesteia şi a bucuriei de a vă avea ca modele de urmat.
La 10 ani de la prima sărbătorire a Zilei Internaţionale a persoanelor în vârstă, există mai mulţi vârstnici în lume decât au fost vreodată. O persoană din zece are peste 60 de ani, iar generaţiile în vârstă se măresc mai rapid decât alte grupe de vârstă din cadrul populaţiei. În 2050, se estimează că o persoană din cinci va avea peste 60 de ani.
O populaţie care îmbătrâneşte din ce în ce mai mult, cu fiecare an
Potrivit unui studiu realizat în anul 2006, şi România se confruntă cu o problemă demografică. Populaţia României a scăzut cu un milion de persoane din anul 1992, iar până în anul 2020, specialiştii se aşteaptă ca numărul populaţiei să scadă cu 2 milioane de locuitori. De asemenea, rata natalităţii a scăzut şi în acelaşi timp numărul persoanelor tinere, de la un procent de 22, 7% în 1992, la un procent de 15, 9% în anul 2005. Pe de altă parte, însă, numărul persoanelor bătrâne de peste 65 de ani a crescut de la 11%, rata înregistrată după Revoluţie, la 14%. Datele sunt furnizate de către site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în concordanţă cu interesul pe care îl afirmă Uniunea Europeană pentru acest subiect.
Uniunea Europeană se confruntă cu acelaşi gen de probleme demografice. În 2003, creşterea naturală a populaţiei a fost de numai 0,04% pe an şi toate noile state membre, cu excepţia Maltei şi Ciprului, s-au confruntat cu o scădere de populaţie. Natalitatea este mult sub nivelul de 2,1 copii/femeie, care ar putea asigura echilibrul sporului natural.
Dificultăţile în găsirea unei locuinţe, problemele de pe piaţa muncii, schimbarea modului de viaţă şi de muncă, precum şi vârsta mai înaintată a părinţilor la naşterea primului copil contribuie la reducerea sporului natural. Acest proces de îmbătrânire al populaţiei reprezintă în primul rând o provocare la nivel economic, pentru că odată cu trecerea timpului, vor fi din ce în ce mai puţini tineri înscrişi pe piaţa de muncă şi care să poată să susţină, prin veniturile lor, populaţia bătrână, deja ieşită la pensie.
„Pentru tot ceea ce reprezentaţi pentru noi, conducerea Casei Naţionale de Pensii Publice vă transmite cele mai alese gânduri de preţuire şi vă asigură de eforturile continue pe care le depune pentru a deveni un sprijin solid şi de încredere pentru dumneavoastră, cei care sunteţi în prim – planul preocupărilor noastre. La mulţi ani cu multă sănătate!”, transmite Ileana Ciutan, preşedintele Casei Naţionale de Pensii Publice.
