În fiecare an, pe 25 octombrie se sărbătoreşte Ziua Armatei Române, aniversându-se victoria finală pentru eliberarea Transilvaniei de Nord de sub ocupaţia horthystă. Sărbătorirea Zilei Armatei române este stipulată de Decretul nr. 381 din 01.10.1959.
La 25 octombrie 1944, armata română elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină: oraşul Carei. Prin lupte grele, armata română a reîntregit Transilvania din care fusese luată partea de nord-vest prin dictatul de la Viena. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a au căzut în luptele de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei, în total peste 50.000 de oameni (morţi şi răniţi). Odată cu încheierea acţiunii de eliberare a teritoriului patriei, după 25 octombrie 1944 armata română a participat, alături de armata sovietică, în lupta pentru eliberarea Ungariei. Ea a desfăşurat acţiuni militare pe Tisa mijlocie, pentru eliberarea oraşelor Debretin şi Nyiregyhaza şi a participat la marea operaţiune pentru eliberarea Budapestei, unde şi-a adus o contribuţie importantă la ruperea centurilor fortificate ale oraşului şi la nimicirea marilor centre de rezistenţă. A avut, de asemenea, un mare rol în eliberarea oraşului Miskolc şi în cucerirea munţilor Hegyalya, Bukk şi Matra. În Cehoslovacia, armata română, acţionând în continuare alături de armata sovietică, a desfăşurat acţiuni în perioada 18 decembrie 1944 – 12 mai 1945.
Cu un efectiv total de peste 538.536 de luptători, din care au pierit peste 169.822 de soldaţi, armata româna, care a parcurs peste 1.700 de km de la Marea Neagră până în cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 km pătraţi de sub ocupaţie străină (România, Ungaria, Cehoslovacia şi Austria), a traversat circa 20 de masivi muntoşi, a forţat 12 cursuri mari de apă şi a eliberat peste 3821 localităţi, dintre care 53 de mari oraşe. Ostaşii romani au provocat inamicului pierderi echivalând cu 15 divizii. Pe frontul de vest, efortul economic al României a atins suma de 1.120.000.000 dolari, ceea ce însemna de patru ori bugetul României pe exerciţiul financiar 1937-1938. Zilnic, contribuţia României în războiul antihitlerist a fost de aproape 5 milioane de dolari. La 9 mai 1945, când războiul a luat sfârşit cu victoria Naţiunilor Unite – armata română se găsea în apropiere de Praga şi în estul Austriei.
Armată Română este formată din trei categorii de arme: Forţele Terestre, Forţele Aeriene, Forţele Navale, aflate sub comanda Statului Major General, direct subordonat Ministerului Apărării Naţionale. Pe timp de război, Preşedintele României este comandatul suprem al Forţelor Armatei.
La 12/24 noiembrie 1859, Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 83, al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, este înfiinţat Statul Major General. Bazele moderne ale constituirii şi consacrării Forţelor Terestre pot fi plasate în timp din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Aviaţia militară română a luat fiinţă în anul 1910 datorită colaborării societăţii civile cu Ministerul de Război, iar primul avion militar de concepţie şi construcţie românească, proiectat de inginerul aviator Aurel Vlaicu şi realizat la Arsenalul Armatei, a zburat la 17 iunie 1910. După unirea Principatelor Române, în anul 1859, s-a acţionat pentru contopirea flotelor din Moldova şi Muntenia şi organizarea unei structuri navale unitare ce s-a numit Corpul Flotilei. Prima flotilă militară a statului român a avut în compunere 6 şalupe-canoniere şi era dispusă în 6 baze, în porturile Chilia, Ismail, Galaţi, Brăila, Giurgiu şi Calafat.
În România comunistă, serviciul militar era obligatoriu, atât pentru bărbaţi cât şi pentru femei. Începând cu 20 de ani, bărbaţii şi de la 18, femeile, aceştia serveau patria ca militari în termen. Admişii şi admisele la facultate făceau armata la „termen redus”, băieţii – nouă luni înaintea primului an de facultate, iar studentele se iniţiau în tainele trasului cu puşca pe durata studiilor. La Universitate, în trei ani din totalul de patru, câte o zi pe săptămână era alocată milităriei. Serviciul militar obligatoriu a fost eliminat din 2007.
Pe 25 octombrie, la Crucea Eroilor de pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor din Mioveni, va fi organizată o ceremonie dedicată Zilei Armatei Române. Astfel, la ora 14.00, va fi oficiată o slujbă de pomenire a eroilor neamului, urmată de depunerea de coroane şi de un program artistic susţinut de Corala „Sf. Maria” a Centrului Cultural Mioveni.
Vor participa la eveniment: reprezentanţi de la Garnizoana Piteşti, Jandarmeria Argeş, ISU Argeş, Universitatea din Piteşti – Departamentul de Istorie, Fundaţia „Valeriu Florin Dobrinescu”, Asociaţia Naţională de Vexilologie „Tricolorul” precum şi elevi şi cadre didactice din oraş.
