Procesul privind circumstanțele morții lui Diego Armando Maradona scoate la lumină un tablou tulburător al ultimelor sale zile: improvizație medicală, lipsuri critice și acuzații de neglijență care, potrivit procurorilor, ar fi putut contribui direct la decesul fostului star argentinian.
Maradona a murit pe 25 noiembrie 2020, la 60 de ani, în urma unui șoc cardiorespirator asociat cu un edem pulmonar, în locuința unde se afla internat pentru recuperare, în Tigre, lângă Buenos Aires. În jurul său, însă, ceea ce ar fi trebuit să fie o îngrijire medicală atentă pare să fi fost, în realitate, un sistem fragil și dezorganizat.
„Nu exista nimic pregătit pentru urgențe”
Una dintre mărturiile-cheie din proces aparține asistentei medicale Tamara Mansilla, care a îngrijit pentru scurt timp fostul fotbalist înainte de moartea acestuia. Declarațiile ei conturează o imagine alarmantă a condițiilor în care era monitorizat pacientul.
„Logistica nu era clară. Nu exista un sistem coerent de intervenție în caz de urgență”, a spus asistenta. Mai mult, aceasta a subliniat că nu exista un număr clar de contact pentru situații critice și că, în lipsa unei organizări minimale, orice intervenție rapidă devenea practic imposibilă.
Echipamente lipsă, decizii întârziate
Mărturia continuă cu detalii care ridică întrebări serioase despre standardele de îngrijire. Potrivit asistentei, în locuință nu existau echipamente esențiale pentru monitorizarea stării de sănătate: nici aparate pentru semne vitale, nici defibrilator, nici trusă de intervenție pentru stop cardiac.
„Era o casă obișnuită, nu un spațiu medical adaptat unui pacient aflat într-o stare critică”, a afirmat ea în fața instanței.
De asemenea, lipsa unei ambulanțe pregătite sau a unei coordonări cu serviciile de urgență este un alt element central al acuzațiilor. Familia susține că prezența unei echipe medicale complete și a unei ambulanțe fusese promisă, însă acest lucru nu s-a materializat.
Șapte profesioniști în fața judecății
În centrul procesului se află șapte membri ai echipei medicale – medici, psihiatri, psihologi și asistenți – acuzați de „omucidere cu intenție eventuală”, o formă juridică ce presupune acceptarea riscului de deces prin neglijență gravă. Aceștia riscă pedepse de până la 25 de ani de închisoare.
Procurorii susțin că nu a fost vorba doar de erori izolate, ci de un lanț de decizii și omisiuni care au transformat îngrijirea lui Maradona într-un sistem precar, fără garanții elementare de siguranță.
Un sfârșit care ridică mai multe întrebări decât răspunsuri
La aproape șase ani de la moartea sa, cazul Maradona continuă să provoace șoc și controverse. Dincolo de legenda fotbalistică, procesul scoate la iveală o realitate incomodă: chiar și celebritățile globale pot deveni vulnerabile în fața neglijenței medicale.
Iar întrebarea care planează asupra întregului dosar rămâne aceeași: a fost moartea lui Maradona doar o tragedie medicală sau rezultatul unui lanț de erori evitabile?
