O industrie considerată cândva strategică pentru economia României se contractă accelerat, fără plan de redresare și fără o reacție coerentă din partea statului. Datele Institutului Național de Statistică arată o prăbușire masivă a efectivelor de animale în ultimul deceniu: minus 38,5% la bovine și peste 51% la porcine. În același timp, creșterea oilor și caprelor nu reușește să compenseze declinul din sectoarele esențiale pentru consumul intern.
Bovinele, în picaj controlat, dar constant
În 2025, România mai avea doar 61,5% din efectivele de bovine raportate în 2006. Scăderea a fost abruptă până în 2011, când numărul animalelor a coborât la 1,9 milioane de capete, după care declinul a continuat într-un ritm mai lent, dar constant.
Problema nu este doar cantitativă, ci și structurală. Din totalul actual, doar aproximativ 800.000–900.000 de capete reprezintă efectiv matcă, adică baza reală pentru producția de lapte și reproducție. Restul sunt tineret, insuficient pentru a susține o industrie competitivă.
În paralel, fermele de lapte sunt sub presiune extremă. Prețurile de achiziție au coborât până la 1–1,8 lei pe litru, nivel considerat nesustenabil de producători. În aceste condiții, numeroase exploatații funcționează la limită sau ies complet din piață.
Porcinele, victimele perfecte ale crizelor suprapuse
Dacă sectorul bovinelor este în declin lent, industria porcină a fost lovită frontal. În 2025, efectivele au ajuns la doar 48,8% din nivelul din 2006. Practic, România a pierdut mai mult de jumătate din capacitatea sa de producție.
Principalul factor rămâne pesta porcină africană, care a decimat fermele începând cu 2007. La aceasta se adaugă lipsa investițiilor consistente, birocrația și concurența puternică a importurilor.
Chiar dacă datele INS indică o ușoară revenire în ultimul an (+2% la efective totale), creșterea este insuficientă pentru a schimba tendința generală.
Ovinele cresc, dar nu salvează economia rurală
Singurul segment pe creștere este cel al ovinelor și caprinelor. În 2025, România avea peste 12,2 milioane de capete, cu 45,8% mai mult decât în 2006. La nivel european, țara ocupă locul doi după Spania și are una dintre cele mai mari densități raportate la suprafața agricolă.
Cu toate acestea, dezvoltarea acestui sector nu compensează pierderile din zootehnia mare. Ovinele și caprinele au o valoare economică diferită și nu pot substitui producția de carne de porc sau lapte de vacă pentru piața internă.
Probleme cronice: subvenții fără strategie și investiții fără direcție
Reprezentanții industriei indică o serie de cauze structurale pentru declin:
- alocarea ineficientă a fondurilor europene, în special din Pilonul II;
- lipsa unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea fermelor;
- tehnologizare insuficientă și infrastructură învechită;
- dependența de importuri, în creștere constantă;
- presiunea acordurilor comerciale internaționale.
În plus, subvențiile acordate în ultimii ani sunt considerate nesustenabile și incapabile să genereze dezvoltare reală.
România, la coada Europei la densitate, în ciuda potențialului
Deși se menține în prima parte a clasamentului european ca număr total de animale (locul 10 la bovine, locul 9 la porcine), România cade dramatic când vine vorba de eficiență.
La densitatea bovinelor raportată la 100 de hectare, țara ocupă locul 21 din UE, devansând doar Bulgaria. Situația este similară și la porcine, unde România se află pe locul 19.
Aceste cifre reflectă un paradox: o țară cu potențial agricol major, dar incapabilă să-l valorifice eficient.
Concluzie: dependența de importuri devine inevitabilă
În lipsa unor măsuri rapide și coerente, România riscă să devină tot mai dependentă de importurile de carne și produse lactate. Prăbușirea efectivelor nu este doar o problemă statistică, ci una care afectează direct securitatea alimentară și balanța comercială.
Zootehnia românească nu mai este în criză. Este deja într-un proces de restructurare forțată, în care fermele mici dispar, iar cele mari supraviețuiesc cu dificultate. Iar fără o schimbare de direcție, declinul actual riscă să devină ireversibil.
