România trece printr-o etapă de fragilizare fără precedent a atașamentului față de valorile democratice, fiind împărțită aproape în mod egal între susținătorii statului de drept și cei atrași de promisiunea unui regim autoritar. Aceasta este principala concluzie a celei de-a XIII-a ediții a Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ale cărui date indică o schimbare profundă în mentalul colectiv, pe fondul crizei politice și al instabilității economice.
Marea falie: Ordine și stabilitate contra libertate și dezbatere
Potrivit cercetării sociologice, doar 47,2% dintre români mai consideră că democrația este de preferat, chiar dacă aceasta implică dezbateri politice intense și perioade de conflict politic. La o distanță infimă, 46,3% dintre respondenți declară că ar prefera un regim mai puțin democratic, cu condiția ca acesta să garanteze mai multă ordine și stabilitate. Non-răspunsurile înregistrează 6,5%.
PREFERINȚELE POLICE ALE ROMÂNILOR (INSCOP)
[██████████████████████] 47.2% Democrație (chiar și cu dezbateri/conflicte)
[█████████████████████ ] 46.3% Regim mai puțin democratic (pentru ordine)
[███ ] 6.5% Nu știu / Nu răspund
Profilul socio-demografic: Cine vrea mână de fier și cine apără democrația?
Analiza detaliată a datelor culese de INSCOP Research conturează o falie sociologică clară în funcție de opțiunile politice, nivelul de educație, mediu și vârstă.
TABEL COMPARATIV: Profilul populației
| Criteriu | Tabăra pro-democrație (47,2%) | Tabăra pro-autoritară (46,3%) |
|---|---|---|
| Opțiuni politice |
Votanții PNL și USR |
Votanții AUR |
| Educație |
Persoane cu studii superioare |
Persoane cu educație primară |
| Mediu de reședință |
Urbanul mare, București |
Mediul rural |
| Vârstă |
Tinerii sub 30 de ani |
Segmentele de vârstă 45–59 de ani |
| Gen |
Bărbații (în proporție peste medie) |
— |
Dilema puterii: Control democratic vs. Decizii rapide
O altă dimensiune analizată de sondaj vizează modul în care populația raportează eficiența la procedurile democratice:
-
Control democratic (60,6%): Majoritatea populației consideră încă mai important ca puterea să fie controlată democratic, chiar dacă acest lucru înseamnă că deciziile se iau mai lent. Acest punct de vedere este susținut puternic de votanții PNL și USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din marile orașe.
-
Eficiență și rapiditate (29,5%): Aproape o treime dintre români pun preț pe deciziile rapide, fiind dispuși să renunțe la rigoarea controlului asupra puterii. Această opinie este supra-reprezentată în rândul votanților AUR, al populației din mediul rural, al celor cu educație primară și al persoanelor din grupa de vârstă 30–44 de ani.
-
Non-răspunsuri: 9,8%.
Semnal de alarmă sociologic
Specialiștii avertizează că disponibilitatea de a relativiza regulile jocului democratic depășește faza unei simple nemulțumiri de moment și indică o cultură democratică vulnerabilă.
„Faptul că aproape jumătate dintre români consideră că un regim mai puțin democratic poate fi preferabil dacă asigură ordine și stabilitate depășește nivelul unei simple nemulțumiri conjuncturale. Relativizarea normelor apare atunci când populația percepe că democrația nu mai oferă eficiență sau când persistă neîncrederea în corectitudinea proceselor electorale.”
— Remus Ștefureac, director INSCOP Research
Fișă tehnică a cercetării
-
Perioada de culegere: 13 – 16 iulie 2026
-
Metodologie: Interviuri telefonice (metoda CATI)
-
Eșantion: 1.100 de persoane, reprezentativ la nivel național (18+ ani)
-
Eroare maximă admisiă: ±2,95%, la un grad de încredere de 95%
-
Beneficiar: Platforma Informat.ro, în parteneriat cu Strategic Thinking Group.
