Radio România a primit peste 93.000 de lei de la Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) pentru un proiect destinat promovării „integrării noilor comunități de cetățeni străini din România”. Asociația Patria Prima a solicitat informații despre proiect și a făcut publice documentele care ridică întrebări privind oportunitatea cheltuirii banilor publici.
Un proiect derulat de Societatea Română de Radiodifuziune sub denumirea „România, a doua casă” readuce în discuție modul în care sunt cheltuiți banii publici pentru proiecte prezentate drept inițiative culturale.
Demersurile pentru lămurirea situației au fost făcute de Asociația Patria Prima, care a solicitat informații de la Radio România în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. În urma solicitării, instituția publică a transmis date referitoare la proiect, finanțarea acestuia și modul în care au fost realizate activitățile.
Documentele oficiale consultate arată că proiectul „România, a doua casă”, cod CALL01-ADNM-96, a fost finanțat prin AFCN, în cadrul sesiunii de finanțare 1/2025, aria tematică „Artă digitală și noile medii”. Beneficiarul este Societatea Română de Radiodifuziune.
Aproape 100.000 de lei de la AFCN
Potrivit contractului de finanțare, valoarea finanțării nerambursabile acordate de AFCN este de 93.299,16 lei. La aceasta se adaugă contribuția proprie a beneficiarului, în valoare de 12.811,84 lei, astfel că bugetul total estimat al proiectului ajunge la 106.111 lei.
Este o precizare importantă: în postarea Patria Prima este indicată suma de 101.110 lei, însă documentul contractual pus la dispoziție arată o finanțare AFCN de 93.299,16 lei și un buget total de 106.111 lei. Prin urmare, pentru rigoare jurnalistică, cifrele din contract sunt cele care trebuie avute în vedere.
Proiectul a fost finanțat în două tranșe: prima, de 74.639 de lei, iar cea de-a doua, de 18.660,16 lei. Beneficiarul a avut obligația unei contribuții proprii de minimum 10% din bugetul proiectului.
18 interviuri cu cetățeni străini
Ce urma să se realizeze cu acești bani?
Potrivit cererii de finanțare anexate contractului, proiectul urmărea realizarea a 18 interviuri audio-video cu membri ai unor comunități de cetățeni străini din România, fiind menționate explicit persoane originare din țări precum Nepal, Sri Lanka, India și Bangladesh.
Documentul vorbește despre tradiții, obiceiuri și experiențele de adaptare ale migranților și stabilește ca obiective „facilitarea unui dialog intercultural”, creșterea înțelegerii și acceptării noilor comunități și combaterea stereotipurilor.
Interviurile urmau să fie reunite într-un eBook digital, disponibil prin cod QR, în limbile română și engleză, și distribuit pe platformele online ale proiectului, inclusiv pe site-ul workandlive.ro. Promovarea urma să fie făcută prin rețelele Radio România, atât ON AIR, cât și ONLINE.
Bani pentru interviuri, editare, traducere și site
Bugetul proiectului oferă o imagine asupra modului în care au fost prevăzute cheltuielile.
În document apar, între altele, 70.500 de lei pentru drepturi de autor aferente celor 18 interviuri – realizatori, precum și 36.000 de lei pentru tehnoredactare/activitatea tehnică aferentă interviurilor. Alte poziții bugetare prevăd 18.000 de lei pentru pachetul grafic video, 4.000 de lei pentru pachetul audio și 2.000 de lei pentru alte activități editoriale.
În continuarea bugetului sunt prevăzute cheltuieli pentru editor de carte, tehnoredactor de carte, traducător și adaptarea site-ului, precum și cheltuieli cu managerul de proiect, responsabilul financiar și responsabilul tehnic.
Tot documentele arată că proiectul a inclus și cheltuieli pentru promovare și comunicare, inclusiv materiale tipărite.
„România, a doua casă”, proiectul unei instituții publice
Unul dintre aspectele asupra cărora Patria Prima atrage atenția este faptul că proiectul este derulat de Societatea Română de Radiodifuziune, o instituție publică, iar finanțarea provine din fondurile administrate de AFCN.
Contractul precizează însă foarte clar că AFCN nu își asumă conținutul proiectului sau modul în care rezultatele acestuia sunt folosite. Responsabilitatea pentru implementare și pentru conținut revine beneficiarului, în acest caz Radio România.
Prin urmare, controversa nu este legată, cel puțin pe baza documentelor prezentate, de existența unei finanțări clandestine. Finanțarea este consemnată într-un contract oficial, iar cheltuielile sunt prevăzute într-un buget aprobat.
Întrebarea ridicată de demersul Patria Prima este însă una de oportunitate și eficiență a banului public: este justificată cheltuirea a peste 106.000 de lei pentru un asemenea proiect și, mai ales, este acesta cel mai bun mod în care o instituție publică de media poate folosi resursele obținute din bani publici?
Contractul spune explicit: schimbarea percepției asupra migranților
Un element important este chiar obiectivul asumat în documentația proiectului.
Printre rezultatele urmărite este menționată „îmbunătățirea percepției publicului față de migranți”, alături de promovarea incluziunii sociale și crearea unei resurse de interviuri și povești interculturale.
Această formulare este cea care alimentează criticile Asociației Patria Prima. Asociația consideră că o instituție publică de media nu ar trebui să folosească bani publici pentru a încerca să influențeze percepția publicului asupra unei teme sociale și politice sensibile.
Pe de altă parte, documentația oficială încadrează proiectul în zona artei digitale și a noilor medii și îl prezintă ca pe un proiect cultural destinat dialogului intercultural și combaterii stereotipurilor.
Cu alte cuvinte, aceasta este exact zona în care se află controversa: ceea ce finanțatorul și beneficiarul prezintă drept proiect cultural și de incluziune este privit de contestatari drept o utilizare discutabilă a fondurilor publice pentru promovarea unei anumite perspective.
Radio România confirmă existența proiectului
În răspunsul transmis Asociației Patria Prima, Radio România precizează, potrivit documentului prezentat de asociație, că site-ul workandlive.ro fusese operaționalizat încă din 2023 și că acesta furnizează informații publice despre facilitățile oferite de autorități străinilor care vin în România.
Instituția mai arată că proiectul „România a doua casă” a presupus realizarea celor 18 interviuri cu cetățeni străini din 18 țări și că, pentru realizarea acestuia, au fost contractate persoane pentru activități jurnalistice și tehnice, editare, traducere și alte operațiuni necesare.
Radio România susține, de asemenea, că proiectul a fost realizat în baza finanțării obținute prin concurs public lansat de AFCN.
Proiect finalizat în 2025
Conform contractului, perioada de implementare s-a întins pe parcursul anului 2025. Activitățile au inclus managementul proiectului, identificarea persoanelor intervievate, realizarea interviurilor și pregătirea materialelor audio-video.
Documentele justificative și raportul final trebuiau încărcate pe platforma AFCN până la 14 noiembrie 2025.
Asta înseamnă că, în prezent, discuția nu mai este despre ce urma să se facă, ci despre ce s-a făcut efectiv cu banii și dacă rezultatele obținute justifică finanțarea acordată.
Patria Prima cere transparență
Demersul Asociației Patria Prima are meritul de a fi adus în spațiul public un contract care, deși este încheiat între două instituții și finanțat din fonduri publice, nu a beneficiat de o expunere publică pe măsura sumei și a temei proiectului.
Din documente rezultă fără echivoc că 93.299,16 lei au fost alocați de AFCN Societății Române de Radiodifuziune, iar proiectul a avut un buget total de 106.111 lei.
Nu există însă, în documentele prezentate, elemente care să demonstreze că banii au fost „furați” sau că finanțarea a fost ilegală. Din contră, contractul stabilește obligații clare de raportare și justificare a cheltuielilor, iar AFCN își rezervă dreptul de a refuza decontarea cheltuielilor care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate.
Controversa reală este, așadar, dacă un asemenea proiect, cu obiectivul declarat de a îmbunătăți percepția publicului față de migranți, reprezintă o utilizare justificată a peste 100.000 de lei din bani publici.
Iar faptul că întregul mecanism este prevăzut într-un contract legal nu închide dezbaterea. Dimpotrivă, o deschide: banii publici pot fi cheltuiți legal și, în același timp, pot ridica serioase întrebări despre oportunitate, priorități și valoarea reală obținută pentru societate.
Demersurile Patria Prima au scos la lumină documentele. De aici încolo, rămâne de văzut dacă instituțiile abilitate și opinia publică vor considera că 106.111 lei pentru „România, a doua casă” reprezintă o investiție culturală justificată sau un exemplu de cheltuire discutabilă a banului public.
